Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Terorismul nu-l justificăm, fireşte, dar noi, în România, îl înţelegem
- 16-01-2015
- Nr. 755
-
Lavinia BÂRLOGEANU
- EVENIMENT
- 79 Comentarii
Ion Cristoiu, jurnalist cu o cotă impresionantă şi descurajantă pentru concurenţă, vorbeşte, la o zi de la acţiunea teroristă din Paris, de spre limitele jurnalismului, afirmînd că n-ar trebui lezate sentimentele religioase ale oamenilor. „Sînt lucruri de care n-ar trebui să te atingi cu atîta nonşalanţă“, mai spune şi Andrei Pleşu. Sexul şi religia n-ar trebui caricaturizate, este evocată prin presă recomandarea pe care o face renumitul caricaturist, domnul Ştefan Popa Popa’s, celor pe care-i îndrumă. Blogurile şi paginile de Facebook fierb în acelaşi registru. Văd, stupefiată, cum unii se întrebă de ce, după această tragedie, Charlie Hebdo nu caricaturizează crimele din propria redacţie, dacă tot au călcat în picioare simbolurile religioase musulmane: „Dacă îi chemi pe oameni la batjocorire şi imoralitate… la ce să te aştepţi?… Toţi sînteţi Charlie? Adică nişte bufoni care şi-ar da viaţa pentru bufonerii? Pentru libertatea de a-l scuipa pe altul?“. Stupefacţia mea creşte citind reacţiile celor care răspund: „Bravo. Foarte bine punctat“, „Dacă francezii nu au o credinţă a lor, nici n-ar avea dreptul să-şi bată joc de a altuia“, sau „Asta nu e libertate de exprimare, e ofensă şi jignire, trebuiau duşi la un control psihiatric“… Şi pot continua cu exemplele multe, […]
tin sa le multumesc tuturor comentatorilor acestui articol, atat celor care l-au apreciat, cat si celor care apara un pdv diferit sau mi-au reprosat lipsa nuantelor. Le multumesc chiar si acelora care ma ajuta sa ma intaresc in interior, recurgand la injurii si umilire. Fiecare se exprima cum simte si intelege. Fiecare profita cum poate din aceste intreventii de culise.
@Peter Dan
Si pe mine m-a surprins eludarea din discursurile comentatorilor a aspectului Umbrei la care m-am referit in articol. Chiar m-am gandit sa-l readuc in discutie, dar am renuntat. Am ramas in contemplarea jocului secret al Umbrelor din subsol… Sugestia tematica pe care o faceti ma tenteaza si pe mine
@profesor Inteleg ca va erijati in purtator de cuvant! Foarte politicos si…modest, ca de obicei. E un lucru elementar pe care nu l-ati inteles inca: cei mai multi dintre comentatari habar nu au despre subiectul pe care comenteaza si este foarte usor de remarcat acest fapt. Li se pare ca daca vin cu cateva citate din mari filosofi si mai adauga 2-3 fraze pompoase, dar care nu spun nimic, ceilalti sunt obligati sa cada in fund de admiratie fata de eruditia si inteligenta lor. Daca nu se intampla asta, e jale, ceilalti sunt prosti si nu ii inteleg. Nu va deranjeaza cand unii afirma lucruri clar neadevarate (si verificabile) dar va deranjeaza cand cineva, nu neparat eu. ii pune la punct. Nu va deranjeaza cand oameni care nu au cititi in viata lor un exemplar din Charlie Hebdo si nu cunosc aproape nimic din societatea franceza, se dau mari experti,e mit idei si judecati complet gresite si nu tin cont de nici un alt argument. Nu va deranjeaza ca sunt oameni care scriu pe acest forum numai pentru ei, dintr-o frustrare intelectuala vizibila de departe, dar va deranjeaza cand cineva comenteaza la obiect. Si in final, nu va deranjeaza mitocania unora si dialogul debil pe care-l intretin cu zilele, dar va deranjeaza cand sunt pusi la punct.
Trageti singur concluziile si lasati-i pe altii sa va judece, nu va mai impaunati atat cu coeficientul dvs intelectual pentru ca asta nu face decat sa arate inca o data cat sunteti de superficial si arogant. Si daca tot tineti sa-mi judecati comentariile, ar fi trebuit, ca o persoana inteligenta ce va considerati, sa spuneti exact ce anume nu e corect in afirmatiile mele despre subiectul abordat. pentru ca asta e cel mai important: subiectul articolului, nu sclifoselile unor frustrati care tin sa aiba dreptate cu orice pret.
Stimata doamna Barlogeanu,
In primul rand felicitari atat pentru calitatea articolului cat si pentru intelegerea si rabdarea cu care a-ti tratat interventiile mai nabadaioase.
Fara indoiala ca a-ti lovit un nerv. Intuitiv ai crede ca intr-o tara ca Romania, cu o democratie plapanda si o traditie democratica limitata, oamenii ar fi ahtiati dupa libertate si ar fi fara ezitare de partea iconoclastilor. La urma urmei este vorba de acelasi popor care nascocea banc politic dupa banc politic atunci cand riscul era real. Din pacate parametri psihologici ai situatiei s-au schimbat: amenintarea concreta a statului totalitar a fost inlocuita cu riscul potential reprezentat de reactia unui jihadist dement. In prima conditie fronda era o afirmare a identitatii si de celebrare a individului; in a doua reprezinta reactia timorata a unor oameni care nu sunt in intregime comfortabili cu libertatea. Ideea ca suntem nascuti cu libertati inalienabile nu s-a impamantenit inca. Intelegem intelectual conceptul de “libertate negativa”- faptul ca orice drept pe care si-l aroga statul sau alta organizatie e pierdut de catre individ- dar atunci cand cineva incearca sa ne diminueze libertatea prin amenintarea cu razbunari medievale,cedam Asa suntem obisnuiti. La urma urmei capul plecat sabia nu-l taie. Cinici sau rusinati launtric de aceasta supunere incercam rationalizari penibile, gasind scuze agresorului, utilizand concepte marete ca “blasfemie” si “batjocorirea credintei” cand de fapt este vorba de acceptarea exportului de Ev Mediu cu tot intunericul pe care il reprezinta. Argumentul este bineinteles fals: caricaturile din Charlie Hebdo nu se straduiesc sa reproduca infatisarea lui Mohamed pentru a-si face chip cioplit, ci satirizeaza ipocrizia si micimea intelectuala a celor care se erijeaza in reprezentantii sai. Caricatura lui Mohamed plangand si spunand ca “e greu sa fi iubit de idioti” ilustreaza perfect acest adevar dureros.
Din pacate, argumentul dumneavoastra elegant privitor la rolul caricaturii ca o oglinda Jung-iana in care ne confruntam Umbra pe care fie o acceptam printr-un act de curaj moral si intregire, fie o respingem si ne descarcam furia pe cei care au faurit oglinda, s-a pierdut in harmalaia care a urmat. Cred ca ar merita sa-l extrapolati la rolul si acceptarea satirei in cultura democratica si cea totalitara. Astept cu nerabdare.
Cu cele mai bune ganduri,
Peter Dan
New York
Se pare ca nici nu cititi unele comentarii, dar scrieti sa va aflati in treaba, adica „pe langa gard”, „pe langa drum” …
Comentariile dvs sunt intr-adevar „hidoase” (nu numai ***, dar si alti comentatori, de exemplu „mariuta” v-au raspuns civilizat si s-au ales cu injurii din partea dvs). Nu stiu ce sa apreciez mai mult: agresivitatea dvs sau redusul IQ ! Cred ca si la pensie (cand voi ajunge) voi reusi sa gandesc macar un pic mai bine decat dvs …
Stimata doamna Barlogeanu,
Va felicit si eu la rindul meu pentru calitatea articolului si pentru tinuta replicilor Dvs. la comentarii.
Nu voi demara un dialog cu criticii pozitiei pe care o exprimati atit de elocvent. Nici nu voi argumenta o pozitie sau alta intr-o controversa care mi se pare ca a derapat pe alocuri spre o directie pugilistica, de imprecatii si ritoase puneri la punct a autorului, urmata de un pasnic festival sui generis de poezie . Tonul si optiunile semantice ale unor comentatori (anonimi dar de curaj) depasesc din punctul meu de vedere normele unui dialog civilizat.
Strict in sprijinul si pentru uzul Dvs., dar si al cititorilor OC care pot trece de reactia de impuls imediat, indraznesc sa mentionez citeva fapte care nu se incadreaza in perimentrul incorsetat al duelurilor despre juxtapozitiile contrastului intre sacru si profan:
1) Mesagerii Profetului (daca intr-adevar asta erau) au ucis pe trotuarul din fata redactiei CH, cu calm si fara ezitare un politist ranit si deja handicapat, care in mod evident nu era caricaturist (inclinatiile lui religioase nu intra in discutie)
2) Comizerul lor (daca intr-adevar asta era) a ucis a doua zi, tot cu singe rece, o politista franceza, intamplator o femeie de culoare, si ea, in mod evident, nu era caricaturista (inclinatiile ei religioase nu intra in discutie)
3) Dupa actul de eroism de joi, acelasi mesager a comis masacrul celor patru cetateni aflati in magazinul alimentar, si ei la rindul lor, evident, nu erau caricaturisti (de data asta inclinatiile lor religioase intra in discutie).
Pentru cineva ca mine, mai degraba inclinat sa descifreze obiectivele tactice ale atacurilor teroriste, concluzia este ca asasinatele de la CH (in mod particular) urmate de celelalte doua, nu erau in mod manifest acte de represalii, ci mai degraba misiuni cu multiple scopuri…. profane, in contextul unui razboi global intre modernitate si traditionalismul altor secole. Provocarea unei agravari extreme a relatiilor dintre stat si comunitatea Musulmana din Franta (dar nu numai acolo); cresterea influentei formatiunilor politice anti-imigrare si anti-Islam; facilitarea unei „explozii demografice” a bazei de potentiali recruti pentru cauza diverselor califate si aramate ale extremistilor Islamici.
Sanctitatea vietii si a garantiilor constitutionale menite sa protejeze libertarea de expresie, puternicul atatsament la caracterul secularist al statului francez? Victime colaterale in acest design strategic. Cati caricaturist (sau “blasfemi”) se aflau printre miile de victime (musulmani sau crestini) ale ISIS in Syria si Iraq sau printre crestinii asasinati in ultimii ani in Egipt? Sau, pentru a intregi tabloul intolerantelor religioase (si etnice), cati jurnalisti/caricaturisti se gaseau printre cei peste doua mii de musulmani ucisi de extremistii Hindu in Gujarat la inceputul anilor 2000?
Inca o data, felicitari!
@profesor Chiar lipseati din peisaj!
Dar ati nimerit-o, ca de obicei, pe langa gard: nu m-am adresat nici unui autor de pe acest site intr-o maniera nepoliticoasa. Pacat ca vreti cu orice pret sa fiti luat in seama. Mai incercati; eventual integrati „sueta” pensionarilor: acolo nu aveti nevoie de bune maniere, merge si cu „…..Aud?”
„Mitocaniile” si agresivitatea din comentariile dvs primesc premiul I cu coronita. Si mai sunteti si recidivist (a) !
@*** Ar trebui sa va dati seama ca nu ma intereseaza parerea unui (unor) mitic(i) incapabil(i) sa poarte o discutie civilizata. Oamenii nu intra pe acest forum sa va citeasca habarnismele stil „banca din fata blocului” si nici poezioare ale unora care vor cu orice pret sa fie bagati in seama, situatie cu atat mai absurda si hidoasa ( vorba dvs) avand in vedere subiectul abordat in articol!!! Reluand intrebarea acelui individ @ lucid, v-ati insusit mitocania adresarii, detaliu care v-a scapat in mod sigur. Chestie de educatie….
Va felicit pentru articol si pentru replicile date comentatorilor
Tot ceea ce scrieti este atat de hidos, incat, printr-un efect de atractie a contrariilor, devine cu intermitentze aproape frumos.
Dar nu trebuie abuzat de acest efect…
„Ab hoc et ab hac”
BA PE-A TA !
Acolo unde doare se sare la beregata subtilelor judecăţi.
Lecţiile Caricaturale se întreţin în localul artiştilor şi intelectualilor dovedind bucuria de a echilibra şi armoniza o societate decrepit-ipocrită şi pervers-nesănătoasă.
A rămîne într-un spaţiu cauţionînd veşnica deformare şi teroare intelectuală dovedeşte un apetit al dictaturii didactic-elitistă. Eludarea ideilor şi alunecarea cu ştaif în caracterizări şi lucruri şi detalii care nu privesc pe nimeni într-un spaţiu public şi şi mai mult nerecunoaşterea acestor gesturi nepotrivite replicînd convenţional şi trist în stilul „BA PE-A TA !”, dovedeşte, în ciuda calităţilor de necontestat şi a cunoaşterii alexandrine, o ciudată amoralitate autohton-[r]omenească. Dar asta Este !
CARICATURI ! Niciodată nu va exista o „ultima caricatură”, „omul acesta” este o fiinţă care este ceea ce este, cere, oferă, şi se „striptizează” continuu expunîndu-se cu mornă acolo unde te aştepţi mai puţin, dar despre care unii îşi imaginează poveşti făcînd teorii şi căutînd înţelepciuni acolo unde NU E.
Cui nu iar plăcea acel superb vis, acel slogan armonios, acea lozincă iluzorie „un pic mai puţin nebun”, dar vorba criptointelectualilor : probabil cîndva „OUT OF TIME” !
Dar pînă atunci să ne bucurăm de niţcaiva CARICATURI !
„Ab esse ad posse valet, a posse ad esse non valet consequentia”
@*** Cand doresti o discutie civilizata nu te adresezi autoarei unui articol in termeni de „…Aud?”. Vorbesti asa cu vecinul cu care joci table si mananci seminte facand politica in fata televizorului si discutand aiurea in tramvai despre „Charlie Hebdo” de care nici nu s-a auzit in Romania pana in ianuarie 2015.
Cateva link-uri: aveti desenele, aveti textul, ori le intelegeti singur(i), ori nu va mai bagati in discutie. Eventual reveniti la poezioare si sueta de pensionari in lipsa de preocupari inteligente.
„Le diner de cons” ( cautati singur: n° 1016 de Charlie Hebdo)
Caricaturile aparute in revista „Etudes”
http://www.lepoint.fr/societe/charlie-hebdo-l-audace-des-jesuites-de-la-revue-etudes-12-01-2015-1895848_23.php
http://www.lessentiel.lu/fr/news/dossier/charliehebdo/story/Catholiques-et-juifs-se-moquent-d-eux-memes-26848017
Mica recapitulare:
La cruciade, ne-am ‘dus peste ei’; apoi, cand au devenit puternici, au venit ei peste noi. Cand am devenit foarte puternici, i-am ‘colonizat’. Iar recent, ne-am mai dus un pic ‘peste ei’, ca sa facem ordine si…bani. Cum vedeti, sunt un fanatic islamist sadea.
Nu BAT nicaieri si pe nimeni! Omul sa devina ‘mai Bun’ ? Nu-i de mine; dar mi-ar placea sa fie UN PIC mai putin NEBUN! Ce ziceti ?
Ce si cui as putea DOVEDI ?! Impartasesc fara rezerve intelepciunea clasica si moderna a lui @***. Asa ca, pentru mine, e TIME-OUT. Va las, bucuros, dreptul ultimei CARICATURI!
Dramele fireşti ale lumii şi-ale Occidentului, ciclice !
Dar de ce să ne ascundem mereu în spatele melodramelor ca-n filmele-acelea ruseşti atît de frumoase şi impresionant de înduioşătoare pentru cei, mai ales cu fibrele slave-n vibraţii metafizic-cehovien-dostoievskiene.
Ce uşor e de cucerit „un suflet” ! a-l strivi după-aceea-i o nimica toată !
Luciditatea doar face a vedea mai limpede cruzimea-existenţei acestor oameni de pretutindeni hălăduind o planetă pe care n-o mai pricep şi o siluiesc violînd-O zilnic într-o deşănţare ce nu mai merită desscrisă în acest cadru înfiorător manipulat-manipulabil.
„Simpatia” nu mai are azi nici cea mai mică semnificaţie în faţa tăvălugului totalitar al patiilor antipatice.
In girum imus nocte et consumimur igni
Au trecut 5 zile de cand lucid, reluand o intrebare a lui tree of life, a intrebat-o pe autoarea acestui articol:
„Ce ‘exagerari’ oglindesc jegoasele caricaturi din Charlie Hebdo despre Maica Domnului si Rastignit? Aud?”
Pana la schimbarea numarului curent mai sunt inca doua.
Oare e asa greu de inteles ca a te distanta de intretinerea povestii ca adresa „satirelor” era exclusiv anti-islamica nu inseamna a scuza recursul la crima si kalasnikov? Si ca, in anul de gratie 2015, este scandalos si compromitator sa recurgi la asemenea retusari ale adevarului, pentru a putea aplica mai usor principiul „Cine nu e cu noi e impotriva noastra?”
Adica pentru a intimida si a crea false „unitati de nezdruncinat”, dupa modelul de trista amintire, care, iata, continua sa fie inca atat de viu?
….cu tichie crosetata pe care-i vedeam zilnic la Lyon – les harkis -, adevarul trebuie spus. Nici vorba de ” instalarea pe bătrînul continent , în special prin Franţa,
a „jihadului islamic” prin puternica şi necontrolata migraţiune algeriana” incepand de dinainte de 1961.
Les harkis – cei care au colaborat loial cu madame la Quatrieme Republique in Algeria au fost evacuati in Metropola ca sa nu fie masacrati de FLN-ul lui Ben Barka. Acum ei si urmasii lor sunt in jur de un milion.
„Le 14 avril 2012, Nicolas Sarkozy alors candidat à sa succession, réitère sa promesse dans le camp de Rivesaltes, près de Perpignan : « La France se devait de protéger les harkis de l’Histoire, elle ne l’a pas fait. La France porte cette responsabilité devant l’Histoire »” Evident nu a facut nimic concret pentru familiile de harkis, si nici Hollande. Asa ca Neagu Djuvara are perfecta dreptate cand spune ca madame la Cinquieme Republique deconteaza acum anumite” note” de plata pentru colonialismul inaintaselor sale.
… erau intr-adevar nu inainte de 1961, ci din perioada 1961-2011. In rest, totul ramane exact asa cum am vorbit.
Cat despre „dezvaluiri intime”, va propun, stimate artilerist-jucator-cu-chibrite, sa chibzuiti daca, in lumina numerelor de strip-tease intelectual pe care le oferiti cu atata perseverentza, mai aveti vreo cadere de a imparti lectii de cuviinta si buna purtare
An nescis, mi fili, quantilla prudentia mundus regatur
Cu această ocazie, domnule „***” mă bucur să vă salut prieteneşte,
Dacă tot vă amuză să faceţi dezvăluiri intime în spaţiul public şi-n văzul lumii,
c-aşa-i pe la noi, e cu schepsis !
Înainte de 1961 începuse demult instalarea pe bătrînul continent , în special prin Franţa,
a „jihadului islamic” prin puternica şi necontrolata migraţiune algeriană.
Cifrele victimelor acestor grupuri teroriste îndoctrinate-educate-antrenate şi finanţate de MOSCOVA, ( poate mai puţin IRA !, poate !) sînt DUPĂ(1961), vedeţi şi parantezele.
Problemele invaziilor islamice sînt DE DINAINTE !
Poate dl.”ttol” va aduce binecuvîntata desluşire.
Oricum totul e de PLÎNS !
Dat veniam corvis, vexat censura columbas
La final, am ras de m-am prapadit – ceea ce nu e putin lucru, in conditiile unui „simplu” citat…
Dar serios vorbind, rostul statisticii Dvs mi se paruse si mie destul de obscure, pana sa veniti cu precizarea ca erau, toate, cifre DE DINAINTE DE 1961!
Ce s-ar mai putea adauga in aceste conditii?… Cel mult o exclamatie de tipul:
„Doamne, ca scurta memorie le-ai mai daruit creaturilor Tale!”,
sau eventual
„Doamne, ce mult ne place sa ne fandosim si sa jucam un teatru de umbre in aceata Vale a Plangerii!”
PS Constat in sfarsit ca „atacul permanent al cuvintelor-grenade” (venit din partea unui grenadier pe care am avut privilegiul sa-l intalnesc si in persoana) a avut prilejul de a contribui cu ceva la descalcirea firelor discutiei purtate printre srapnele…
Morala: Nunquam disperandum, neminem reprehendere, suum cuique (dare).
Simpatizant(Al-Qaïda), cu siguranţă nu ! Dar oare, ce ? Poate indirect, raţional, criptic ( mai ales în contextele cele de azi )!
Să fie doar căutarea armoniei şi echilibrului Valorilor omeneşti printre meandrele istoriei sau doar o capcană binevoitoare pentru a ne reaminti ce ?
Este foarte instructiv „raţionalizarea” cu Cifre, dar poate ar fi şi mai luminos să ne explicaţi, vă rugăm, ce încercaţi să dovediţi cu acestea, la începutul secolului XXI, cel al Terorismului Islamist împotriva creştinităţii.
Oare pentru că în trecut şi ceva mai aproape s-au întîmplat „chestii” că ar trebui să ne Voalăm cuvintele, ideile, vorbele şi caricaturile şi altele ?
Doar prea bine ştiţi că Lumea n-a avut PACE niciodată, decît sporadic şi întîmplător.
Atunci, unde bateţi ? Doriţi să „ne” înţelepţiţi ? Omul să devină mai Bun ?
Au încercat şi alţii, tot felul, să facă Omul NOU !
Care-ar fi deci poanta ?
În continuu pe continentul acesta se duce o muncă intelectuală asiduă întru clar viziune raţională
deformînd, judecînd, caracterizînd, arătînd cu degetul dar deloc ideile, ci persoana şi stilul (deformări ale vechilor vremuri recente şi bune !!)
Dle. „ttol”, chiar vreţi să „dovedeţi” CEVA ?
Asta mi-aduce aminte, aici zglobiu, de faimoasa replică de la Tîrgovişte într-un teribil decembrie ’89 : „Dovada ! Dovada !”
Nu-s „grenade” tovarăşe comandant, sînt DOAR CARICATURI ( între noi fie vorba !)!
11/09/2001: 2977 morti, peste 6000 de raniti.
Fiind deja demascat ca simpatizant al-Qaeda, de formatie rationalista, specializat in diversiuni intelectuale, nu mai amintesc cifrele mortilor din Irak si Afganistan.
Statistica de mai sus e parte neglijabila a complexitatii contextului. De fapt, avem a ne mandri mai ales cu realizarile puse in opera pe batranul continent inainte de 1961; si datorate, desigur, jihadului islamic. Pentru ca ‘stalceala, diversiunea si amnezia’ n-au ce cauta intre oameni sinceri, liberi, sensibili si care nu vor sa dovedeasca nimic.
Iar a arunca incontinent cuvinte de parca ar fi grenade, ne da posibilitatea de a intui conceptul adevarat de ‘Terorism Intelectual Generalizat permanent veşnic în osmoză directă, hrănitoare şi creatoare, cu toate genurile de Terorisme’; la care doar cei chemati au acces.
Cifre, comparaţii stîlcite, amalgamuri, diversiuni, paralele inegale, şi amnezii dulci.
Există intelectuali care încearcă a dovedi ceva, CE ?
Se scot din „buzunar” statistici, în afara contextului şi al istoriei, se generalizează,
se intelectualizează, se sub-înţelege şi se sub-respectă.
Se doreşte CE ? a demonstra Cum ? Că….?
Şi se uită iute că în Europa, nu doar la Paris……………!!!
Vorba post-scriptumului : pricepe cine respectă complexitatea contextului !
P.S. dacă tot aţi luat-o de la începutul secolului XX european, se pare că aţi uitat
Terorismul de stat Comunist ( primul) Terorismul de stat Fascisto-Nazist(al doilea)
şi Terorismul Intelectual Generalizat permanent veşnic în osmoză directă, hrănitoare
şi creatoare, cu toate genurile de Terorisme.
Domnule „ttol”, ciudate socoteli !
Curat „raţionale” !
… a terorismului european recent, altul decat cel islamic:
ETA (1961-2011): 829 de morti, peste doua mii de raniti; motivatie: independenta fata
de Spania…DESFIINTATA.
(Provisional) Irish Republican Army (1970-1997) 101 morti, sute de raniti; motivatie:
republicanism irlandez; tari: Marea Britanie/Republica Irlanda…DEZARMATA.
Le Brigate Rosse (1974-1988): circa 50 de morti; motivatie: subminarea statului si
pregatirea insurectiei marxiste a proletariatului; tara: Italia…DESFIINTATE.
Atentatul din gara Bologna (1980): 85 de morti, peste 200 raniti; motivatie: neclara,
atentatul nu a fost revendicat; este atribuit grupului neo-fascist Nucleele Inarmate
Revolutionare; tara: Italia…
A. B. Breivik (2011): 77 de morti, 319 raniti; motivatie: antiislamism(!!!); tara:
Norvegia…CONDAMNAT la 21 de ani detentie.
A suivre ?!
Dupa 20 de morti, vad ca la Paris s-a pus VIRGULA; astept (fara graba….) cifra dupa care se va lua in consideratie PUNCTUL.
PS Celor carora logica le da dureri de cap: cum poti sa respecti ceva ce nu poti
intelege ?!
Pentru orice adept al adevărului impus de sus în jos, conţinutul concret al respectivului “adevăr” este mult mai puţin important decât aplicabilitatea lui, care trebuie să fie suficient de universală pentru a inspira frică şi a se preta la excomunicări şi represalii.
Din Evul Mediu până la Revoluţia bolşevică, trecând prin cea franceză, adevărul acesta unic a îmbrăcat rând pe rând haina dogmatismului religios, a ideii de egalitate socială, a rasei superioare şi a dictaturii proletariatului.
Pentru ca acum, o dată cu era post-modernă, să intre într-o fază calitativ nouă, a dictaturii “soft”, în care rinocerizarea şi “unitatea republicană” să fie impuse, via ideea de laicitate şi cea a dreptului la provocare, în numele libertăţii înseşi, transformate în propria ei caricatură şi auto-negare.
Cât de contagios şi râvnit este rolul de cerber în acest context politico-social inedit, ne putem convinge aruncând o privire asupra ultimelor tendinţe de reprimare a punctelor de vedere “eretice”, sau pur şi simplu diferite de cele oficiale. Chiar şi într-un colţ atât de marginal şi de intelectual defazat al Europei, cum este biata noastră ţărişoară, care, cum bine observa un adept al Luminilor, nici n-a apucat să guste încă din binefacerile propiu zise ale laicităţii…
Romania moderna a cunoscut terorismul si crima politica, perpetrate de indivizi invocînd, între altele, crezuri crestine!
Ceea ce Romania nu cunoaste însa este principiul laicitatii, fundamental pentru Republica franceza.
@Cristina Aveti perfecta dreptate: multi dintre cei care comenteaza nu numai ca nu au nici un respect pentru acest subiect atat de sensibil si grav ( s-a ajuns la sueta cu schimb de poezioare!!!! dispret si indiferenta fata de subiect, fata de autoare, fata de cititori) dar nici nu sunt capabili sa-l inteleaga. Nu pot sa inteleaga, nici cand li se explica cu punct si virgula, ca acest nou numar din Charlie Hebdo arata ca oamanii asasinati (intr-un mod cat se poate de lash) nu au murit pentru nimic, ca cei care au ramas, cei mai multi dintre ei, inteleg ca niste extremisti nu pot ingenunchia o tara, nu-i pot schimba principiile si legile. Oamenii nu s-au ascuns si nu se ascund, copiii merg in continuare la scoala, ba chiar la manifestatii, parintii lor iau metroul, autobuzul si RER-ul ca sa mearga la serviciu si cumpara Charlie Hebdo, voalul islamic ramane interzis in locuri publice, iar Franta ramane o tara laica prin excelenta pentru care caricaturile sunt un mod inteligent de exprimare si …..\”tant pis\” pentru cei care nu inteleg nimic, chiar daca se isterizeaza mii, zeci de mii sau milioane de oameni. Si daca, din pacate, cateva mii de idioti, care poate nici nu stiu sa citeasca, fie ei in Europa, in Africa sau Asia, gasesc de cuviinta sa omoare alti nevinovati, asta nu va face ca oamenii sa se ascunda si nici sa-si nege principiile. Caricaturile astea exista de ani de zile, isteria a inceput acum, dupa ce niste teroristi au fost ucisi si dupa ce oamenii au manifestat intr-o maniera extraordinara, aparandu-si principiile.
Au murit oameni nevinovati, copii si adulti, si fara pretextul caricaturilor celor de la Charlie Hebdo ( episodul Merah, de exemplu) . Nu mai vorbesc de faptul ca cei revoltati de o caricatura nu sunt revoltati de barbariile lui Boko Haram si acolitii sai; in orice caz nu fac nimic ca sa opreasca aceste barabarii, asteapta sa vina altii sa le rezolve problema. Tot la Paris s-a manifestat impotriva acestor ultime demente, acum cateva zile.
http://www.courrierinternational.com/article/2015/01/19/raid-meutrier-de-boko-haram-au-cameroun
E mai usor sa te iei de cei slabi si fara aparare decat sa lupti cu barbarii. Ce respect merita asemenea \”manifestanti\”?
Re-cunostinta
Alunecam, batrani, laganati lin,
Pe vechile ape, sub cerul senin,
Ne fermecam, cu dragoste desueta,
Ne bucuram, ca istoria se repeta…
Tocmai pentru ca nu vrem ca in Romania sa avem astfel de atentate exista un „dar”. Romanul are ca indicator al ticalosiei umane expresiile „nu are nici un Dumnezeu” si „nu are nimic sfant”. Cei care au decis sa raspunda uciderii caricaturistilor publicand o noua caricatura blasfemiatoare STIAU prea bine ca reactia lumii musulmane va duce la UCIDEREA UNOR NEVINOVATI – exact ce s-a intamplat pana acum la Niamey. Cum pot fi calificati acesti decidenti? E vreo diferenta intre ei si cei care i-au instigat la crima pe teroristi?
Locuind la Paris si deci traind evenimentele mai real decat multi dintre cei prezenti aici pe forum, permiteti-mi sa spun ca sunt socata de anumite mesaje. Nu aveti idee ce inseamna un atentat pentru ca nu ati avut de-a face cu unul pe presul dumneavoastra (nu ca v-as dori asa ceva).
Majoritatea francezilor nu sustin si nu gasesc acele caricaturi de bun gust. Dar nu exista nici un fel de „dar” in povestea cu atentatele!!!! Cei care sunt lezati nu au decat sa citeasca altceva! Daca nu pot trece peste asta, n-au decat sa dea in judecata redactia Charlie Hebdo (de altfel toti cei de la redactie au spus cu gura lor ca sunt absolut constienti ca ceea ce fac e provocator si ca deranjeaza pe multa lume si ca gasesc ca e normal ca lumea sa se indigneze si sa-i tarasca prin tribunale). dar NIMENI nu gaseste normal aici sa fi impuscat pentru ceea ce scrii. Nici un fel de „dar”!! Franta nu e aici ca sa protejeze sentimentele unor te***li islamisti, crestini sau evrei!! Justitia face asta, nu ti-o iei tu de la sine putere (bineinteles sharia spune altceva….)
Era oare Mahomed pe coperta raspunsul cel mai potrivit la ceea ce s-a intamplat la Charlie Hebdo? BINEINTELES. Ce altceva puteau sa faca? sa lase capul jos si sa dezonoreze colegii asasinati??
Si ce va face sa credezi ca acesta e singurul raspuns? Nu traiti aici ca sa vedeti ce masuri sunt luate in viata de zi cu zi. Situatia este extrem de complexa si nu se poate rezolva cu una cu doua.
Atât de multe lucruri se pot face,
Dar nu-i momentul şi nici veacul nu-i:
Am apucat cărarea gândului ce tace,
Lipsit de slove, vorbindu-i nimănui.
FOR ALL, UM NEIN, HELL LIFE, GOD DEAD
Cîte tristeţi în pagini de reviste,
În lumea de-azi, de-aici, de pretutindeni,
Să fie toate astea, simplu, banal, efectul cauzelor frînte
Şi-a foşnetului aripilor doar din foi de ziare ?
Din care veşnic rupem poezii mototolind cuvinte,
Şi-auto-amăgindu-ne ne-ascundem duşi-conduşi în pseudo-nime(ni)
Iară cu restul poticniţi rulînd ţigare şi comentarii doldora
De „Luaţi A-Minte, noi suntem unii care ştim mai bine !”
Tragem în piept, în aer şi-n idei, şi-n vechi iluzii sterpe
Rostogolindu-ne şi filozofi, bărbaţi, poeţi şi sprinteni
La minte în ograda-n care azi întreaga stirpe
Găina şi cocoşul, mielul porcul, măgarul şi căţelul
Nu-şi mai pot lua zborul decît moarte-mpuşcate de nebuni periculoşi şi liberi
Sublim purtate-n ceruri printre nouri
De dragostea caricatură-a gliei asta strîmbe,
Pe care, teribil, nostimi, dragi, prieteni, duşmani, amanţi, iubire, la înghesuială-aceiaşi
Ne tot tocmim ca chiombii, pentru ce-i aia „libertatea de expresie”,
De unde pînă unde şi ce sex poartă, cînd este pusă-nfiptă în ţepii de la poartă,
Cum se înghite haplea şi digeră, cînd este oferită gratis sau retrasă straşnic cu durere.
Să continuăm DECI, Astfel tămbălăul ducerii noastre în fascinaţia superbelor ispite !
Ciudate-s căile acestor domni-tovarăşi, DOAMNE, terorişti călăi, poante şi slute !
CARICATURA în oglindă zice, tocmai ceea ce nu dorim să ştim să recunoaştem să pricepem :
ARUTACIRAC !
Morala : Mor toate alea astfel !
împrejurarea în care ne-am întîlnit e mult prea gravă și mult prea disputată tema, dar poate pentru altă dată, ni-l luăm ca aliat pe F Pessoa 🙂 …
V-as ridica, pret de o clipa,
Pietroiul cel greu, de-as avea o aripa,
Si V-as darui, nu doar compasiune,
De numele nu mi-ar fi decat fictiune…
o, dar cum de nuV-aș dărui
din sufletul de griji prea multe plin ?
un zîmbet cald pe-un gînd hai-hui
dar meritații Lauri se-așează pe-un suspin
(un if m-așteaptă după colt și îmi măsoară clipa nemilos…)
Da-mi tot ce nu as merita,
Da-mi bolovanul lui Sisif,
Da-mi sensul tragic al lui ‘if’,
Da-mi pacea frunzei de maslin,
Psihanaliza lui Corinne,
Da-mi temelia de la Pierre
Si sensul marelui mister.
……………………………………
Blesteme străvechi, retrezite la viaţă;
Demoni mărunţi, fericiţi se răsfaţă.
Suflete moi, prefăcute în gheaţă:
“Luptăm pentru pace!” se scandează în piaţă.
… am urmărit atent și cu senzații amestecate cum se pregătesc muniții de cuvinte pentru un an întreg, chiar
dacă țintele nu se cunosc, încă, prea bine;
mă așez pe pietroiul meu și-mi amintesc :
je suis comme je suis, je suis faite comme ça
que voulez-vous de plus, que voulez-vous de moi
et pourqoi pourquoi ne pas cela? que voulons-nous de moi
Personne n’en doutait !
VORBE MULTE
Ciudăţenii de massă.
Oare de ce omul nu-i educat, învăţat, dirijat, condus şi manipulat să ajungă să fie EL ÎNSUŞI ?
Pînă şi oamenii presupuşi liberi, „lucrează” în slogane, slogane la grămadă, cu grămezi de oameni.
Oare cîţi ştiu azi ce este acela : „Gulag” ?
Să fie vorba aici doar nevinovat de „Conceptul Sublim” al „comuniştilor sacrificaţi cinic” ( „de tovarăşii lor”) ?
Oare cîţi mai ştiu azi ce este acela : „ tovarăşul lor” ?
Căci Straniu şi iar Fascinant nu se pomeneşte aici nimic Clar şi Limpede, în comparaţie cu celelalte nuanţe şi noţiuni atît de dragi autorului de romane şi celor care ştiu să se strecoare fofilîndu-se printre detaliile istoriei, mai ales pentru cei care nu cunosc istoria, realitatea şi adevărul, infinit de mulţi azi, Nimic despre, criminala ideologie comunistă şi crimele (milioane şi milioane !) ale comuniştilor şi comunismului, ale „tovarăşilor”,”lor”, ai „noştri”.
„Je suis moi-même” !
Cu privire la nevinovatii macelariti ca raspuns la noile caricaturi din revista Charlie, cred ca întrebarea dumneavoastra „cum stam cu Viata, valoare suprema, in acest caz” nu o adresati cui trebuie. Asta era parca tema mea. Poate le furnizati dumneavoastra niste argumente celor care comit crime pe motive religioase… Stiu si eu, va doresc succes. Va puteti baza pe valoarea universala a ratiunii. Daca e universala, trebuie sa functioneze transcultural, nu-i asa?
Exact asta rezulta din pilda lui Avraam: ca sa-si dovedeasca iubirea fata de Dumnezeu, el a fost gata sa-si sacrifice fiul, dar ingerul lui Dumnezeu l-a oprit”Nu ridica mana impotriva copilului. Nu-i fa nici un rau. Acum stiu ca te temi de Dumnezeu” (Geneza). Iubirea a fost dovedita.
Daca stiti povestea mai departe, va amintiti ca un berbec a fost sacrificat in locul lui Isaac. Sacrificiul ramane, dar cu o alta victima. Pilda de aici ar fi aceea ca fiinta umana sacrifica si, uneori, se sacrifica, dar nu va mai fi niciodata sacrificata. Asta e sensul etic al povestii lui Avraam. Nu inseamna insa ca oamenii sunt etici, sacrificii umane vedem ca se comit in continuare in numele lui Dumnezeu. Despre ele vorbim aici. Desigur, nimeni din lumea noastra civilizata nu spune ca avem dreptul sa facem asta, doar ne înghesuim sa gasim motive.
Unui „luc-id”!
Cînd dînsul nu poate citi, fiind incapabil,
diagnosticul ne-cunoscătorului cade ghilotină
ca-n 1789, şi de-atunci permanent trotschistianistmă criminal tăcută absolută tăcere.
Distinsa (si simpatica) Doamna,
Ma grabesc sa va raspund cu :-)), si aici e un soare primavaratec superb.
Nu stiu daca ati scris intentionat ‘THREE of life’ (probabil ca @lucid & @profesor vor fi fiind ceilalti doi!), dar v-am citit chiar zambind:
Mai intai, pentru ca mesajul meu @G, era catre GABRIEL (Andreescu), cavalerul Dvs (care n-a ridicat manusa)! Cititi, va rog, ce i-am scris anterior dlui Andreescu si va veti lumina. Altfel, va inteleg perfect recunostinta catre Dl. Grigorescu (alias Campeanu, erati emotionata :-)): postarile domniei sale dedicate subiectului nostru sunt mult mai potrivite a fi psihanalizate, decat luate in seama rational! Cat despre ‘linistea’ mea, nu se datoreaza nicicum bravului domn Grigorescu, ci invitatiei Dvs de a fi ‘barbat nobil’ (parasind alte regnuri…). Si, iertare ca va contrazic iar, am postat: gasiti, la articolul Dnei Anca Baicoianu complimente si o lista de alti autori cu care am rezonat. Pana si Dl Grigorescu a fost ‘servit’, tot acolo.
Cum puteti banui, nu mai sunt prea tentat sa dezvolt polemici cu Dvs. Ma marginesc sa observ ca nu cred ca ratiunea ar fi mai ‘tenebroasa’ decat alte aspecte ale sufletului; iar de-ar fi Doamne fereste asa, zau ca nu v-ar fi de folos….
In schimb, imi manifest, la randu-mi recunostinta fata de Dl. Grigorescu: in mod neasteptat, mi-a (ne-a ?) prilejuit sansa de a ma (ne?) reconcilia cu Dvs (mutual!). Si aici imi permit (sper sa n-o regret) a insista:
Nu v-am ATACAT deloc!!! Sondand in adancuri, n-ati vazut ce era evident: din prima interventie (nr. trecut) care va era adresata am scris ‘sunt surprins’. Pentru ca imi placusera alte lucruri citite sub semnatura Dvs. Cum n-ati raspuns ‘la subsol’, dar ati facut-o in articol, am insistat. Apoi am avut impresia ca v-ati cam indispus si ati abordat un ton care nu predispunea la dialog….
Va asigur ca nu am avut nici un moment resentimente, zambetul meu fiind mereu prezent. Uitati-va si la serial, daca nu l-ati vazut; nu veti regreta.
Cu aceleasi bune ganduri si urari de bine.
„Omul este pentru om sacru”.
Asta rezulta, in primul rind, din pilda biblicului Avraam, gata sa-si casapească fiul la cererea celui de sus?!
Si noi care credeam ca, mai ales, Dumnezeu, pentru om, pentru Abraham (sau Ibrahim!), e (supra)sacru!
10 nevinovati macelariti in Niamey ca raspuns la noua serie de caricaturi care au ridicat pe inalte culmi tirajul si profitul proprietarilor celebrei reviste. L N: cum stam cu VIATA valoare suprema in acest caz?
Cat priveste „linistea” produsa de Petre Grigorescu explicatia e simpla: sunt comentarii ilizibile marturie a unui intelect usor tulburat in fatza carora orice fiintza rationala prefera tacerea.
Asta E !
Am descoperit precizarea dumneavoastră, abia după !
Merci !
Nu vă supăraţi, vă rog, doamnă Bârlogeanu,
dar cine să fie „@G Campeanu” căruia vă adresaţi,
căci în dialogul nostru de pe-aici, nu apare niciun „G Campeanu” ?
Simpă curiozitate ! şi mai ales încercarea de-a înţelege cum pot fi pricepute sau „diferit-divers”(greşit) interpretate prea abrupt, unele dintre ideile raţionalist-globalizante.
P.S. Vă mulţumesc la rîndu-mi, doamnă L.B., dar intenţia nu era să fac linişte, ci pur şi simplu de a „dialoga” pe tema „libertăţii de expresie”, esenţială, mai ales azi, mai ales acum, în aceste contexte complexe ale unei stări de nou „război religios sud-nord atemporal”, mult, mult prea puţin luat în seamă şi conştientizat ! Atît !
Prezint scuze, domnule Grigorescu, pentru eroarea regretabila din titlul postari anterioare. Dumneavoastra m-am adresat – evident – si, din greseala, am scris un alt nume.
Domnule Grigorescu, se pare, ati facut liniste in subteranul asta atat de framantat. Va multumesc.
@tree of life, special:
Inchei interventiile mele pe acest topic cu cateva gânduri indreptate spre the tree of life. Sunt emotionata – serios – de felul in care expuneti, in doar doua rânduri (ca raspuns domnului Grigorescu), suportul conduitei dumneavoastra. De fapt, pricepusem… Va abandonati in bratele asiguratoare ale rationalismului, ca sa uitati ca sunteti mult mai mult decat ratiune. Daca ati suparat Sufletul foarte tare- si aveti constienta acestui fapt- calea este inversa celei pe care mergeti. Intregul OM e de cautat. Asa cred eu. E minunata ratiunea, chiar si atunci când se alimenteaza de la energia tenebrelor. Dar, dincolo de ea, sunt multe de explorat, in lumea unde zac adevaratele nuante… Eu cred ca disocierea si conduita schizoida nu e adevarata cale, chiar daca ne amagim ca e o cale.
Spuneati ca ceea ce fac eu in acest articol e inutil si imi recomandati sa ma uit la pdv mai nuantate. Dar ati pierdut, din nou, din vedere intregul, adica toate articolele la care nu ati postat nimic, si care sunt exact in aceeasi logica cu textul meu pe care il blamati… Daca mergeti dincolo de ratiune, o sa vedeti ca motivele pentru care ma atacati nu au nicio legatura cu textul meu, ci… ( stiti dumneavoastra raspunsul). Si nu mai putem sa spunem ca sunt impresiile mele, cum spuneati, \”acute\”. Acum, ca apare Soarele la fereastra mea, va raspund cu un zambet!
Ce bine şi frumos ar fi DACĂ … !
Cele două nu se exclud, dar nici nu se prea împacă(poate pe-alocuri, din cînd în cînd).
Cînd „Omenirea” a avut cu adevărat Pace şi Raţiune ?
Cînd „Omenirea” şi-a recunoscut Păcatele şi a Iertat ?
Cînd „Omenirea” nu s-a întra-omorît permanent ?
Of Doamne !
Cînd „Omenirea” a avut un „unic adevăr” ?
NEVER ! …………… [„nevermore” !]
Cînd „Omenirea” a avut, a trăit aceeaşi Realitate ?
Credeţi că un aborigen cunoaşte noţiune de Raţiune-Raţionalitate ?
Am uitat repede că Biserica l-a condamnat pe Galilei şi la ars pe Giordano Bruno acum ceva vreme !
NEVER ! …………… [„nevermore” !]
Nu cred că se pune problema de-a avea „noi”, „aici” şi „acum”, „dreptate”, ar fi prea frumos şi cu siguranţă n-ar dura prea mult.
Bineînţeles că „avem dreptate”, fiecare în felul său şi al lui, doar că diferă nuanţele, distanţele, rădăcinile, reperele, perspectivele, şi mai ales, cu siguranţă vom începe să „polemicăm” cînd vom trece la aplicarea „Metodei”, soluţiilor, în Realitate, în Realitatea cea cruntă.
Care realitate ?…………………….[„nevermore”!]
„Je pens, donc je suis” !
OARE ?
P.S. principala şi esenţiala cauză a atacului-atentat criminal de la Paris, nu sînt caricaturile şi nici libertatea de expresie (occidentală), a insista a vorbi şi a analiza la infinit aceste aspecte înseamnă mai mult decît evident a eluda şi a masca-voala adevăratele REALE probleme ale Realităţii Complexe ale geo-politicului de azi şi de atît amar de vreme şi vremuri ( de altfel ceea ce se întîmplă mai peste tot, omul omenirii civilizate ştie cu ştaif să-şi fure singur căciula într-un „perpetuum mobile” fascinant)
Niciodată nu e prea tîrziu !
Niciodată nu e prea devreme !
Trebuie *neaparat* de-a ne apara de chestia asta.
Cred ca ar trebui, pentru ca discutzia este interesanta, argumentele vad ca se nuantzeaza oleaca, intzeles cum ca:
1) atentatele astea sunt doar *un pretext*, asta pentru ca, o shtim prea bine, Madrid, Londra, N.Y. s-au intamplat *inainte* de caricaturile daneze.
2) Sper ca nu-s mult prea prapastios in a scrie c-a-nceput razboiul dintre doua civilizatzii (declarat – hm… aici se prea poate discuta) de catre Ei.
3) Indeobshte, razboaiele-s declarate de catre cei care au incredere-n ei – vezi Istoria de-a 5-7-ea. Shi, indeobshte, sunt *pierdute*…De ce? Pentru ca sub-estimeaza adversarul.
4) Suntem, de catava vreme, in *razboi* (noi, adica, Europa) cu aceasta varianta *violenta* a Islamului. Omu’ de pe strada, musulmanul? La fel ca mine, ca tine, ca ea: se teme de exact la ce anume ar putea sa se ajunga.
5) Am scris de mai multe ori ca e o *crima* a ”da” in intregi populatzii. Sustzin, cu convingere, parerea *mea*: cum ca, anume, nu potzi, n-ai dreptul de-a lasa o *minoritate violenta* sa-tzi tropaie pan casa.
Asha au inceput-o bolshevicii, din care s-au inspirat (ce, e un *fapt*) nazishtii, din care s-au inspirat ”comunishtii” noshti, localnici : speculand slabiciunile
(de Ei declarat) sistemului de guvernare *democratic*.
Sa shtizi c-am avut dubii, acu’ cateva zile, pentru ca ashi fi scris-o ”prea tare”. M-a lecuit, sa iar o shtitzi, *ieri (alaltaieri?) sara*, emisiunea, respectata, a BBC, numita ”Panorama”, in care mi-am regasit ideile scrise cu o zi de dinainte. Sunt linishtit: pentru ca nu sunt *singur*…
6) Cum am scris-o & io, cum o scrie acuma L. Ornea, pe un alt topic, decizia (problema-i complicata: ce e de facut?) e-n curtea politicienilor. Solutzie ”perfecta” nu exista.
Singura solutzie e *bine intzeleasa*: ”scuiparea” din societatea europeana a celor care, imigrantzi, nu pot fi loiali noilor tzari de-adoptzie & nu li se pot integra.
Ma refer aici, in mod *strict* la shtitzi voi bine cine, c-am explicat mai sus.
7) De-abea *acuma* incep io sa ‘tzeleg sensul celor spuse de Malraux: ”secolul 21, daca nu va fi religios, nu va fi deloc” – sau, cam asha ceva, ca n-am timp sa-mi cetesc memoriile.
8) Veni vorba de Plesu & de Banciu (pan ziare, ca nu prin teveul d-acasa). Amandoi spun ceva ca lumea, Banciu gresheshte pentru ca-l duce gura pe dinainte.
Sunt de-acord cu Plesu ca trebuie, anumite lucruri, tratate cu ”gingashie”. Dansul spune *aici* un *adevar*, dar, pare sa uite ca acele caricaturi venira *doar ca replica pentru acest ”islam” (inseamna ”pace”) care pune bombe &-omoara inshi *nevinovatzi*. O chiar meritau, caricatura, care merea la *chiar tzinta* – doar ca ei nu vor sa o intzeleaga cum ca ishi *bat joc* de-o religie stimabila – le-o spun p-acilea, pan ziare, *ai lor*, bre…
Banciu? A greshit, desigur, *vorbind* (Pleshu are luxu’ de-a se putea exprima-n *scris*, cum il am io). Unde-a greshit? In a da cu”cacat” pan lucruri *sfinte* multora.
In a confunda, dus de discurs, din *disperare* (de intzeles pentru mine, pentru mai multa chiar lume de pe-acilea), majoritatea cu *minoritatea aia is;lamica fascista*.
Vestul, credetzi-ma, a-nvatzat lectzia *bine* & nu va lasa niciodata fascismul islamic de-a se incotzopani in Europa. Biserica? La fel cum era in anii ’30: cam *tace*, nu va bazatzi pa Ea, pa Biserica. Salvarea va veni, desigur, dinspre cei care *nu* vor da cu bombe pa aia din Niger, care dadura foc Bibliei & catorva biserici. Va veni dispre partea ”de mijloc”, ratzionala, care *nu e bigota* (las’ c-avem bigotzii noshtri!), in care io *am incredere*. Ca, daca *ba*, ne-am ”ras”, fratzilor…
Cele bune,
Nea Marin
Am inteles. Am incercat, prudent dar inutil, sa raman integral pe taramul rationalismului, refuzand ‘dreptul la blasfemie’ doar din considerente pragmatice. Era minimul la care speram…Sa dea BUNUL DUMNEZEU sa aveti dreptate.
Cu aceleasi ganduri bune.
PS Eram dator: ‘veriga’ este o dulce amfitrioana de kindergarten, devenita si ruda prin alianta.
Veşnic JUSTIFICÎND eternele scuze şi laşităţi, capete plecat şi înţelepciuni intelectualiceşti
între civilizaţii GRAV decalate religios şi temporal, în permanente înfiorătoare izbelişti convulsive.
Există pe Lume-o grămadă de poveşti, abominabile prăpăduri şi crime, superbe frumuseţi,
şi sumedenii de ZEI neştiuţi de mai nimeni.
Aşa a fost din totdeauna, chiar şi mai rău-grav, căci Firesc.
Oamenii se omorau ‚ se omoară, se vor omorî cu sadism, cu plăcere, cu sens, (doar şi ) pentru credinţa în altă credinţă decît a TA !
Da ! religioasă-n special ! Nimic Nou, deci am putea spune cu inima împăcată îndoliată din cînd în cînd tot mai ades, „ainsi va le monde” !
Europa laicizîndu-se din ce în ce mai furibund, ( ce ideologie stranie şi subversivă, Ateismul ĂSTA ! cine l-o fi propagat lent şi „firesc”, cu virulenţă şi rezultate funambuleşti ???)
Spaţiul devine VID, ne mai fiind susţinut de nicio Credinţă spirituală profundă metafizic interstelară nano-proteică misterios Energetică infinit Sfîntă, lasă loc aici, năvălirilor de tot felul, evident, celor barbare în primul rînd.
Tot acest spectacol lamentabil face parte intrisecă HELAS ! din ceea ce Fiinţa Omenească-a ajuns de vreo cel puţin DOUĂ-4000 de ani de istorie, din istorie, din literatură, din mituri, deformări, iluzii şi deformări, poante, caricaturi şi filme, din tocmai ceea ce numim atît de uşurel VIAŢĂ, fără să ştim sau cel puţin să ne gîndim mai profund cam cu ce se „mănîncă” acest capitolaş de pe-aici, al Cosmosului-Univers-[al(l)].
Uităm Esenţialul, dorind PACE, că Viaţa Asta este clădită pe MUNŢI de crime, cadavre şi atrocităţi !
Şi-atunci superbi, ne revoltăm drăgălaş mioritic, răstălmăcind orice, aproape convenabil corect !
Domnilor, ce mai CARICATURI şi oamenii ăştia, mai ales cînd sînt adunaţi la un loc, vaccinaţi, ştampilaţi şi sloganaţi !
Fiecare vede ALTFEL, şi fără să fim cu toţii strînşi convivial într-un cenaclu creator literar, vorbim limbi aparent asemănătoare, dar în realitate teribil de diferite, desigur, veşnic, entuziasmaţi „uniquement” mereu „pour la bonne cause”.
Vorba filozofului : iluzii şi dileme !
OARE ce-ar crede un aborigen autentic, despre toate acestea ?
Să Caricaturizăm cît mai drastic imbecilitatea omenească lascivă-cumplită !
PĂZEA ! Ea-ţi va sări la beregată sfîrtecîndu-te într-o clipă !
N-o deranjaţi, Demonul se va răzbuna atroce şi mai abitir, de-o mie de ori mai cumplit,
NU ! oamenii nu sînt toţi la fel !
Detaşat, El, ne va oferi natural, un desen pictural magic-labirint neliniştitor plin de pace !
Oamenii s-au omorît unul pe altul, din A DOUĂ clipă-a Poveştii !
Cunoaşterea şi Crima, cele două TARE-ncreate-ale „omului” ! (cică aşa zic „unii”!)
Restul nu-i decît „………..POEZIE………..” !
Autoarea imi raspunde ca e de acord ca musulmanii sa se roage in strada „la ei acasa” (Cairo). Cineva mai sus spune ca atentatorii ar fi gasit si alt pretext care sa nu le placa IN CASA NOASTRA. Tzin sa le reamintesc ca fratzii ucigasi erau in Frantza IN CASA LOR, ACASA, fiind nascuti si educati in institutiile Republicii (inclusiv intr-un orfelinat de stat), desi erau de nationalitate araba-algeriana. Si caricaturistii masacrati erau ACASA, IN CASA LOR, desi nu toti erau de nationalitate franceza si nu toti se nascusera in Frantza. Din varii motive istorice suntem acum toti cei de pe acest continent ACASA, IN CASA NOASTRA. Totul e sa dovedim ca avem intelepciunea de a nu ne lasa asmutiti unii impotriva altora.
Stimate domn,
De ce-mi atribuiti fara pic de buna credinta „sfaturi” aberante adresate… guvernului francez?
Eu nu de asa ceva am vorbit – ci doar de contradictia dintre ANUMITE pledoarii in favoarea libertatii absolute de expresie si stilul agresiv, intolerant si dictatorial pe care deseori tocmai adeptii cei mai infocati ai acestei libertati il afiseaza la adresa celor care indraznesc sa exprime opinii diferite cu privire la modul de aplicare in practica a principiilor de care sunt atat de atasati.
Contradictie pentru care insasi postarea dvs este un exemplu cat se poate de concludent. (Evident, daca nu postulati cumva ca libertatea de opinie trebuie incadrata strict in limitele libertatii de blasfemie.)
Trecut-au ani lungi peste aceste şesuri
Dar parcă inutili din cînd în cînd, par ei,
Timpu-oferind istoriei Voia Ei, Frumoasei,
De-a se rostogoli în ierburi cu cine-o pune
Cînd bine, cînd adînc, cînd har, cînd strîmb, Aiurea !
Ce poate fi [mai] „potrivit” într-un veşnic HAOS ?
Şi de ce ar trebui să clasificăm „potrivelile” oricît de nepotrivite ar putea părea ele ?
Într-o societate tetanizată şi impotentă ( europeană, franceză), singurul remediu este să „strige” „cocoşul” mascîndu-şi în continuare neputinţele.
DAR pînă la găsirea potrivelilor potrivite, „omul” occidental civilizat obişnuit să caricaturizeze
„monthy pyntoneşte” orice, sarcastic, umor absurd, acid virulent, inclusiv pe el însuşi, se lamentează copilăreşte prin a flutura desenele pe foi de hîrtie de ziar, lipindu-şi pe frunte etichete slogan de doi cenţi.
Asta nu exclude una pe alta şi nu împiedică în PARALEL căutarea, găsirea şi aplicare „răspunsurilor potrivite” măcar acum cînd este evident atît de tîrziu iar soluţiile s-au cam ascuns în găuri de şarpe.
Ceea ce rămîne în continuare curios este că mai există unii naivi care îşi imaginează că atentatele terorist fundamentalist islamiste vor înceta dacă nu se va mai desena chipul profetului Mahomed ( evident cu „D” la sfîrşit, şi şi mai evident doar un profet, un om, şi deloc zeu-Dumnezeu) pe ici şi pe colo, şi că acest argument ar putea ajunge pentru a explica-pretexta „cauza atentatului” criminal de la Paris.
Dar pe lume există de toate pentru toţi,
iar VIAŢA curge înainte care-ncotro,
numai şi numai cum vrea EA , că ne place sau nu , potrivit sau nepotrivit, limpede şi împotmolit !
Apărăm, sper, libertatea la viață și chiar la o viață mai bună
Nu cred ca autoarea poate fi banuită de „dogmatism” pentru faptul că semnalează „înțelegerea” pe care unii sunt tentați s-o promoveze în spațiul public prin luari de pozitie de tipul: „da, dar …”. Și eu cred că în situații dramatice trebuie să te abții în a fraterniza, a susține sau a justifica agresorul. Când un comando Al-Qaeda îți dă foc la casă NU CERȚI PROPRIETARUL CA ARE ÎN CASA PREA MULTĂ HÂRTIE. Te alături solidar efortului de stingere a incendiului, după puterile tale. Tree…zice că s-ar fi putut evita o tragedie, că cei de la Charlie Hebdo ar fi bine sa nu mai continue. Nu știu câți dintre cei cu capul în bună stare de funcționare pot acepta așa ceva:
1. Să presupunem ca cei de la Charlie Hebdo n-ar fi existat – câți sunteți între cei care credeți că atunci n-ar fi avut loc nici un atentat? Cu certitudine s-ar fi gasit un alt PRETEXT.
2. Să presupunem acum ca statul francez ar interzice apariția lui Charlie Hebdo (la sfatul domnului Moroianu!)– spre a fi lăudat de toți imamii lumii și de papă (!). Nu ar găsi aceștia, curând, că îi deranjează și altceva DIN CASA NOASTRĂ? Ce ar urma – Soumission?
Ne place sau nu – în Siria (și în regiune) se duce un razboi, și sunt destule capete pătrate ce l-ar vrea extins și în Europa. Din acest motiv eu unul nu cred ca artificiile raționaliste trebuie să ne oprească se percepem o realitate și să ne împiedice să fim PE DEPLIN solidari cu VICTIMILE NOASTRE: Da, eu cred ca toți cei 17 care au murit sunt ai noștri și nu cred că au murit DIN CAUZA lui Charlie Hebdo.
Stimate Domnule Andreescu*,
Trebuie sa recunosc ca, a priori, erati ultima persoana de la care sa ma astept la o
interventie precum cea de mai sus. Sunteti, dupa mine, alaturi de Liviu Ornea si
Mihnea Moroianu, cu care aveti in comun formatia in stiintele exacte, colaboratorii
cei mai ‘rationalisti’ ai revistei OC. De asta ziceam ca m-ati surprins. Totusi,
inainte sa-i scriu doamnei Barlogeanu, am citit toate articolele din acest grupaj.
Si, da, sunteti, spre deosebire de alte luari de pozitie, foarte in sintonie cu
distinsa doamna.
Nu vreau sa lungesc vorba prea mult (unora le face rau ‘diareea mea narcisista’, iar
mie a inceput sa mi se-aplece de excesul de antilogica si ‘fanatism sentimental’
(sic!) pe care il citesc). Iata ce am a va spune:
Din motive pe care nu le discut acum, lumea musulmana apare astazi pe picior de
razboi cu cea crestina. Aspectul cel mai tragic, si tot mai presant, il constituie
atentatele**. Europa in general, Franta in special, prezinta o vulnerabilitate
crescuta din cauza importantei comunitati musulmane pe care o are. Cum alternativa
unui razboi religios global, sau a acceptarii riscului unui atentat cu dispozitiv
nuclear, nu-mi par acceptabile, cred ca singura cale rezonabila ar fi SEPARAREA din
comunitatea musulmana a elementelor radicale. Altfel spus, a obtine, din partea
comunitatii musulmane globale o CONDAMNARE SINCERA a atacurilor teroriste. Cum se poate obtine asta ?
1. Prin metode de descurajare militara (e.g. distrugerea Statului Islamic), ‘vanarea’
responsabililor pentru atentatele revendicate, masuri de protectie/Intelligence etc.
2. Prin a ‘oferi’ ceva minimal. Formal, cauza atentatului in discutie o reprezinta
reprezentarea figurii Profetului Mahomed. Este oare prea mult sa oferim asta pentru a
avea ceea ce spun mai sus ? Cu atat mai mult cu cat prevederea exista deja in legislatia anglo-saxona!
Acum, credeti sincer ca publicarea revistei Charlie Hebdo, cu Mahomed desenat pe
coperta, in 3/5 milioane de exemplare, este raspunsul cel mai potrivit in aceste
circumstante ?
Cu cele mai bune ganduri
PS Nu pentru Dvs! Tonul acestei scrisori reflecta faptul ca il cunosc personal pe
destinatar, de care ma leaga sentimente pozitive. El nu decurge din faptul ca sunt
‘political incorrect’, ‘sexist’ sau apartinator al regnului animal. Sunt planta, cum
se vede!
* de fapt, draga Gabi, caci ne cunoastem…si nu numai :-))
** Nu e singurul: exista bomba (demografica) cu ceas, a se vedea modul in care Serbia a pierdut, democratic, un teritoriu traditional. Si exista, mai ales in Franta, certe
contradictii intre legea emigrarii, libertatea de expresie, ‘political correcteness’
si realitatea din teren, adica ‘integralism’ in loc de ‘integrare’.
@autoarei
Un articol scris foarte bine care denota o intelegere corecta si profunda a celor intamplate si a felului cum aceste triste evenimente sunt receptate si acceptate in societatea franceza. Din pacate, in lumea aceasta nu sunt numai Charlies ci si foarte multi charlots,
Deplangeti incapacitatea de a respecta opinia diferita. Nu e vorba despre asta, ci despre tendinta impunerii propriului pdv. Iata, bunaoara, ce faceti dumneavoastra: decontextualizati afirmatia domnului Andreescu si obnubilati astfel tocmai diferenta consistenta pe care dumnealui o face intre umor (cu tot ce implica el, uneori chiar blasfemierea unor simboluri) si batjocura, actiunea care aduce prejudicii grave, fizice, corporale, stiti dumneavoastra, acele acte dezumanizante comise la adresa oamenilor. Pentru un iubitor al ratiunii, gasesc ca e inacceptabila depasirea cu nonsalanta a acestei distinctii, decat daca vreti sa denaturati punctul de vedere al autorului. Si atunci care e revolta dumneavoastra?
1. TOCMAI, N-AR TREBUI! Dar uite ca in realitate se intampla. Ce facem ? Ii dam inainte din ‘respect pentru VIATA’ ?!
2. Tot nu vreti sa cititi ca nu erau aceleasi caricaturi (caci oamenii, fie ei imami, papi, patriarhi sau rabini nu sunt Moise, Iisus sau Mahomed) ? N-am zis sa renuntam la ele, la noi nu exista nici un pericol. (In subsidiar, se stie ca naravul de a lua in deradere a impins poporul roman spre mari victorii).
3. Dupa cum se comporta Statul Islamic, recent creat, va disparea curand. Cel putin asa sper. Franta are tot interesul sa manifeste grija fata de viata cetatenilor ei; in conditiile specifice ale momentului.
Cat despre ‘coltii de tigru’ vs ‘pisicuta nervoasa’, ‘violenta inacceptabila a tonului’ si alte impresii acute pe care le aveti, va doresc multa dragoste de VIATA, si ma retrag. Resemnat, nu nobil.
BlaBlaul balaurilor intelectuali
sau
Farsa unor Polemici FALSE
sau
Transformare „victoriei” Războiului Rece
într-o Sinucidere Colectivă prin ConsimţireA prin Ignoranţă !
Căci vorba-aceea, dacă-ar fi şi „ea”,
şi „politică”, şi „economică” şi „socială” şi „mai eficientă”,
abia atunci ai fi văzut mătăluţă Trai pe Vătrai ! Dar nu e !
Cu astfel de vorbe şi de „slogane-golane” se întreţine veşnic din totdeauna,
Cacealmaua Efervescentă !
Aşa se bate grozav apa-n piuă, ca tocmai să devină ea şi mai opac-transparentă.
BASFEMUL-Blasfemia
a fost Abrogat(ă) în Franţa în 1789 !!!
….aproapelui, dar si a noastra, mai ales cei care intram in contact cu cei din alte culturi in „satul global” de azi, nu se proclama demagogic, trebuie sa se transpuna in masuri concrete. Unele sunt de natura serviciilor speciale, servicii carora trebuie sa le fie intr-adevar create conditiile pentru o activitate eficienta (pana la ce limita a libertatii cetateanului e alta discutie), iar altele tzin de fiecare dintre noi, cum este evitarea PRETEXTELOR pentru astfel de crime. Acum pretextul a fost blasfemierea Profetului Mahomed. Putea fi evitata? Chiar si fondatorul lui Charlie Hebdo spune acum ca da, mai ales dupa incendierea de acum catziva ani. Caricaturistii au pus pe planul cel mai inalt, vorba autoarei, libertatea de a injuria in scop provocator, apoi urma VIATZA. Atitudinea rationala (dar catzi din jalnicii politicieni de azi mai au ceva in comun cu ratziunea?) pentru apararea VIETZII noastre, a tuturor, este combinatia PREVENTIE-REPRESIUNE prin serviciile specializate cu EVITAREA PROVOCARILOR. Nebuni ucigashi se gasesc in toate religiile – astept cu nerabdare eventualul raspuns al lui Norman Manea despre cazul Baruch Goldstein – Hebron.
BTW, stimata autoare, nu ne-atzi raspuns ce exagerari erau oglindite in Charlie Hebdo prin – repet – jegoasele caricaturi ale Maicii Domnului si ale lui Iisus.
Vorbăraie goală şi dezbateri molicele-călduţe EXACT cînd
Europa nu face mai nimic în „Războiul împotriva cîinilor(creştinilor)” pentru a se apăra, a preveni în amonte.
A vorbi, în ACESTE condiţii, AZI !!! despre LIMITA libertăţii de expresie a lumii occidentale civilizate,
şi mai ale cu atîta ardoare după, crimele de la Paris, este o altă diversiune[intelectuală], una dintre cele mai abil-subtil-pervers Periculos-dăunătoare.
Încă un voal aşezat pe ochii Lucidităţii !
Cine-ar avea oare acest interes ? Cine îl/o provoacă, îl/o întreţine, îl/o cultivă, deturnînd-l/o veşnic prin argumente caraghioase ?
Precum demenţa Lumii, minciuna, ipocrizia, şi abominalul, nu au Limite
de ce CARICATURA ar trebui să aibă ??? şi cine, mă rog, le-ar IMPUNE ?
Nu cumva „bunul simţ” al „sexului îngerilor” ?
Imi pare rau, dar nu comentez pentru placerea de a face exercitii intelectuale neavand altceva de facut; am inca multe exercitii intelectuale de facut in munca mea. Comentez dintr-un sentiment de solidaritate sociala; parca nu-i bine sa treci usor pe langa toate problemele existente … In legatura cu „logica tertului exclus” va spun doar ca nu aveti dreptate si ca in alte comentarii eram acuzat ca vad totul in alb sau negru (in logica cu doar doua valori !). Viata este mai complicata ! Exact aceea pe care o puneti (corect) pe planul cel mai inalt o tratati in acest articol in mod simplist.
Dar cu o conditie: ca toti cei care discuta despre problema caricaturilor din „Charlie Hebdo” sa o abordeze din punctul NOSTRU de vedere, care este cel al „dreptului la blasfemie” (vezi articolul lui Gabriel Andreescu din acelasi numar al Observatorului).
Oricine se abate de la aceasta „dogmă”, devine automat un aparator al crimei si al criminalilor, deci un potential criminal el insusi, care poate fi tratat asa cum o trateaza dl Axell pe „plăntuța narcisistă” („The tree of life”) – recomandandu-i „mai multă decență”!…
Nu-i asa ca trăim intr-o lume in care (cu exceptia criminalilor si a fanaticilor religiosi) libertatea de exprimare, discutarea logică a argumentelor si respectul opiniilor diferite de ale noastre sunt niste principii unanim respectate?…
Pur si simplu pentru aici intervine logica tertului exclus. Crimei nu trebuie sa-i cautam motivele: asta inseamna justificare. Cat despre pozitia pervers rationalista a lui tree of life, va rog, in continuare, sa nu incercati sa mi-o frunizati la pachet, pentru ca, pur si simplu, nu o accept. Nu e vorba despre lipsa mea de intelegere, asa cum sugerati, ci despre o ierarhie de valori ce pune pe planul cel mai inalt VIATA. Nu pot sa ridic nimic mai presus de VIATA, as denatura sensul sacrului. Cand asezam in locul lui, orice altceva, inseamna ca sacralizam acel altceva.Asa ca, sacralizati dumneavoastra, cei trei magi ai ratiunii de pe aceasta pagina ce vreti. Eu alegVIATA. In ultima instanta, asta e discutia, oricat ati mai intoarce lucrurile, numai pentru pura placere de a face exercitii intelectuale.
Va multumesc mult pentru intelegere.
Daca ce ai postat mai sus e definitia ta pentru decenta, probabil ca fac rau bagandu-te in seama.
Polemizam cu autoarea, care mi-a raspuns in articol. Paragrafele postarii mele corespund celor din articol si continutului lor.
Daca priveai mai cu atentie, vedeai ca nu sunt in opozitie ‘cu toata lumea’.
1. Nu am scris nicaieri ‘ca sunt de vina’. Am scris ca s-ar fi putut evita o tragedie si ca nu e intelept sa continui pe aceeasi cale.
2. Nu esti singurul incapabil de logica si care vrea sa citeasca altceva decat am scris; am spus deja ce ma intrebi: nu trebuie asteptat sa fie decapitati si politicieni/personalitati! Cei care au planuit crimele trebuie RASI (cu metode militare, nu cu caricaturi). Invata sa citesti!
3. Tocmai fata de criminali eram intolerant (nu extremist); am exprimat regrete, nu verdicte! Fata de matale, si compasiune. Adio.
Sunt impresionata de calatoriile dumneavoastra si de imensele beneficii pe care le-ati extras. Dincolo de admiratie o sa iau la intamplare un punct, vizita in orasul Cairo unde vedeti oameni care-si urmeaza cursul firesc al vietii, se roaga la o anumita ora, in ordine…. Ce sa zic? Foarte bine ca i-ati lasat, la ei acasa, sa traiasca viata asa cum decid ei sa o faca. Evident, nu aveati de ce sa radeti de asa ceva. Dar logica dumneavoastra merge ca manusa pe situatia din Paris: caricaturistii isi faceau treaba lor, in propria lor redactie, in acord cu o valoare care functioneaza in societatea franceza, adica acasa la ei: libera expresie. De ce au fost impuscati?
In legatura cu subiectele interzise pentru care se face puscarie in democratiile pe care le cunoasteti atat de bine, inteleg ca va intrebati de ce nu i-o fi arestat justifta franceza pe caricaturisti? Are o problema statul de drept din Franta? Asta vorbim aici? Daca-si facea treaba bine justitia franceza, era totul in regula, n-ar mai fi fost omorati saracii oameni, ar fi fost doar dupa gratii. Vad ca aveti, aidoma colegului de opinie de mai sus, o mare problema cu privirea in oglinda caricaturii.
Si mai aveti ceva similar: o violenta a tonului de-a dreptul inacceptabila.
1. De ce a face caricaturi TREBUIE sa insemne \”pierderi de vieti omenesti? Unele colaterale\”?
2. Daca in Romania ati constatat ca efectul caricaturilor este cel al \”ventuzelor pe morti\” ar trebui sa renuntam la ele, pentru ca sunt inutile?
3. Crima comisa de un comando militar e logic sa fie urmata de riposta militara, dar cum nu vrem ca Franta sa declanseze un razboi impotriva Statului Islamic, e mai bine sa interzica legal caricaturile. Asta sustineti?
Asta e pdv rational pe care-l expuneti atat de clar si eu, sarmana, nu-l inteleg? O fi mintea mea de femeie de vina. Am vazut ca scoateti colti de tigru la mine, si sunteti doar o pisicuta nervoasa pe pagina lui Ovidiu Simonca. Suntem si intr-o problema de gen, dincolo de orientarea axiologica diferita? Apropo, de ce ar trebui sa ajung eu sa iubesc ideile pe care le aparati dumneavoastra si sa fac din ele propriile valori? Daca nu va convine punctul meu de vedere, aveti la dispozitie retragerea. E mai nobil si mai barbatesc.
Cred ca v-ar folosi sa acceptati ca exista oameni care condamna ambele fapte: desigur, crimele teroristilor, dar si
exagerarea data de unele „caricaturi”. De ce credeti ca daca se condamna „unele caricaturi”, asta inseamna ca se scuza crimele ? The tree of life v-a explicat foarte bine !
Draga Doamna Lavinia Barlogeanu,
Aveti adincul meu respect pentru articolul pe care l-ati scris. Ce pot sa fac mai mult decit sa va cer eu scuze pentru multimea de comentarii ireverentioase de care probabil veti avea parte (deja au inceput)?
Stimată plăntuță,
Înțelegând că în intervenția de mai sus continui de fapt o polemică anterioară și nu te referi strict la articolul de mai sus – nu mi-a fost greu să-ți găsesc în numarul precedent diareea de postări în opoziție cu toată lumea. Presupun ca în singuratatea-ți semiobscură trăiești adevarate beții de dopamina când iți recitești postările, că astfel nu se explică de ce postezi atat de masiv și te repeți neîncetat.
Eu voi fi cât se poate de succint pentru ca tragedia ce s-a intamplat cere puțina decență:
1. Caricaturiști au fost uciși prin împușcare de un comando Al-Qaeda în propria redacție aproape de centrul Parisului (nu la taraba cu caricaturi dintr-o piață a Damascului). În aceste circumstanțe să susții că și ei sunt de vină, să invoci incitarea și blasfemia – devii practic complice la crimă. Cel puțin așa vad eu lucrurile. (punct!)
2. Ce o să mai inventezi atunci când un comando similar va răpi și va decapita un politician sau o personalitate cu notorietate (așa cum se pare ca s-a planuit în Belgia)? Cine l-a pus să fie persoană publică ai sa zici???
3. Sub masca unei plante datatoare de viață se ascunde o intoleranță de fost șef cu complexe de autoritate: „Cum ați reușit să nu înțelegeți, deși … am explicat punctul de vedere pur raționalist …” sau „păreți o cauză pierdută” . În ce bază dai tu verdicte, și dece trebuie toți să întelegem un punct de vedere atăt de rațional ca devine de-a dreptul extremist – prin lipsa de compasiune ce o presupune?
4. Ar mai fi – dar am zis ca voi fi scurt. Sunt convins că nu ne vom opri aici – deși ar trebui …. mai multă decență!
Repet intrebarea pusa deja de @the tree of life (poate raspundeti): ce „exagerari” oglindesc jegoasele caricaturi din Charlie Hebdo despre Maica Domnului si Rastignit? Aud?
Evident ca v-a indignat explicatia data de Papa Francisc – daca ajunge vreodata in Franta sigur il aresteaza preventiv madame La Republique pentru apologia terorismului.
Evident ca nu atzi fost de prea multe ori in contact cu semenii de alte religii. Eu unul am fost si o sa va relatez cateva intamplari:
– Cairo, acum catziva ani, miezul zilei. Brusc, toate magazinele se inchid, oamenii ies in strada fiecare cu covorasul sau, se aseaza in genunchi (cu c….rul in sus cum spiritual spun noii robespierri ai libertatii de expresie) intr-o impecabila ordine pe randuri si coloane si incep sa se roage. In plina strada. Totul a durat cam 15 minute. Noi, plecati la cumparaturi, i-am ocolit in liniste, am asteptat sa se reintoarca in magazine si apoi ne-am continuat shoppingul. Sa radem de ei? De ce? Asta e credinta lor.
– Ierusalim – de fiecare data cand ajung acolo ma duc si la Zidul Plangerii – nu asez intre pietre un bilet cu dorinte, doar spun un Tatal Nostru alaturi de numerosii evrei care se roaga acolo. Evreii ortodocsi (ii invatasem o data sa-i deosebesc dupa palarii, caciuli rotunde cu margine din blana de vulpe, ciorapi albi, – karaiti, adepti ai unor diversi rabini din Galitia, etc) au un mod de a se ruga mai „temperamental”, care poate unui european i se pare exagerat si cu unele aspecte hilare. Dar niciodata nu mi-a trecut prin cap sa zambesc macar alaturi de ei cand ne rugam – fiecare in felul sau – impreuna.
– Shanghai acum vreo 20 de ani. Un mare templu budist undeva in partea de vest a orasului, aproape de gara centrala. Statui uriase de Buddha care pentru europeni sunt adevarate caricaturi. Zeci de credinciosi care se prosternau in fatza lor. Colegul chinez, mare admirator al lui Deng Xiao Ping si secretarul BOB din Institutul la care eram, imi spune: uite ce prosti (stupid people), sa se inchine la asemenea zei caraghiosi. I-am replicat: daca asa cred ei, si nu uita ca sunt fratii tai etnici. N-a mai zis nimic. Sa fi ras si eu? Mi s-a parut penibil.
– Kyoto acum sapte ani: vizitez templele celebre care impanzesc orasul. Templele shinto sunt cele mai sobre. Ajungem la un templu modern – este dedicat japonezilor mortzi in ww2 – TUTUROR mortilor, considerati morti pentru patrie fara exceptie. Japonezi obisnuiti intra retinuti, aprind ceva (cred totusi ca erau lumanari, nu betigase ca la budisti), se inchina si pleaca. Sa ma indignez ca printre mortii comemorati sunt si ministrii spanzurati de americani in 1947 ca criminali de razboi? Ma gandesc insa ca noi, romanii, nici acum nu am fost in stare sa ridicam o cruce (ce sa mai spun de un cimitir) la Cotul Donului, cand nemtii, ungurii, italienii si chiar croatii si-au adus mortii in cimitire ingrijite sa odihneasca sub cruci.
Trebuie sa ne hotaram: ori cel de langa noi este cu adevarat aproapele nostru, ori homo homini lupus.
PS Nici acum nu atzi aflat subiectele interzise pe care daca le abordezi intri la puscarie chair in marile democratii?
Stimata Doamna,
V-am intrebat, retoric si in context, daca \’ati aprecia caricaturi cu Iisus sau Fecioara Maria (nu cu rabini, papi, imami sau patriarhi) in Catavencu\’. Stiam la fel de bine ca domnia voastra ca, nu doar dumneavoastra, ci nimeni nu va reactiona cu pumni in gura, gloante sau bombe. Daca tot ati \’acceptat provocarea\’ (?!) si daca raspunsul este cel pe care il dati in articol, ce v-a impiedicat sa intelegeti corect si sa reflectati la intrebarea cu ipoteza completa, asa cum a fost la Paris: \’dar daca ati sti si ca asta inseamna pierderi de vieti omenesti, unele colaterale ?\’ N-ar fi logic, a fortiori, acelasi raspuns?! Sa nu uit, care ziceti ca ar fi \’resorturile din spatele caricaturizarii Fecioarei Maria sau a lui Iisus\’ ?
De ce mai faceti retorica inutila (nu v-a contrazis nimeni) din al doilea paragraf, in care va/ne intrebati daca \’ne-ar strica oare noua sa…\’. Pai daca tot cititi si va place Catavencu, n-au facut deja ei asta, de atatea ori ? Nu zic ca ne strica, doar ca a folosit ca ventuzele pe morti.
Daca o crima este comisa de un comando militar, raspunzi cu masuri militare asupra
responsabililor, nu cu alte caricaturi. Si, exact pentru ca nu suntem in Evul Mediu, nu ne dorim razboaie religioase. Atacam exact ce trebuie atacat, fara provocari, fara exagerari, cu fermitate si eficienta.
Cum ati reusit sa nu intelegeti, desi l-am explicat clar, punctul de vedere pur rationalist din care am deplans circumstantele care au dus la tragedie ? Si, mai ales, perspectiva sumbra in care ea poate continua ? Cum de nu reflectati asupra amestecului exploziv, cu precadere in Franta, format de legile asupra imigratiei, cele despre libertatea de expresie, \’political correctness\’ si prezenta minoritatii musulmane, mai mult \’integralista\’ decat \’integrata\’ ?
Nu mai insist, din modul in care ati scris pareti o cauza pierduta. Pacat.
Va recomand totusi sa cititi tot grupajul de articole din acest numar, dedicat
evenimentelor din Paris. Si despre noul roman al lui Houellebecq. Chiar daca nu
credeti in coincidente, veti intelege poate nuante care va scapa, expuse de altii,
mai pe larg, mai divers si mai convingator.
PS Cu cele mai bune intentii, imi permit sa va recomand si un serial TV, pe nume
\’Homeland\’. Dincolo de trasaturile sale hollywoodiene, veti descoperi un personaj
(feminin) remarcabil si veti putea aprecia mai exact si complexitatea fenomenelor
legate de terorism si combaterea acestuia; cu precadere, raportul intre ratiune si
sentimentele noastre despre ceea ce ne apare ca \’drept\’ sau \’nedrept\’.