The Story of a Junkie

Motto: Orice roman are dreptul de a fi fictional. Fara sa fie nevoie sa citesti macar o pagina, iti dai seama ca te afli in fata unei carti despre droguri. Stau in librarie, aproape hipnotizat de coperta. Un Bugs Bunny cu urechi de canabis si priviri de „looney“ (tunes?) rinjeste timp la mine, dezvelindu-si dintii ciobiti. Pe fundal, cercurile concentrice de la Warner Bros, in interiorul carora plutesc fiole si pastile de ecstasy. Mai sus titlul, RealK, care, deocamdata, nu-mi spune nimic. Putin mai sus, numele autorului, Dragos Bucurenci, semnatarul, imi amintesc brusc, acelei „scrisori deschise catre ministrul de externe“ (Geoana, pentru cine nu cunoaste), publicate mai demult in Observator. Mai tirziu, ajuns acasa, amin debutul lecturii si mai caut pe Google. Dilema imi afiseaza zece articole, Observatorul inca vreo doua cu numele autorului. Pe ultimele le stiu deja. O poezie, S-a dat verde la Sziget, al carei titlu, polisemantic, imi dau seama acum, ramine abscons cititorului profan, si un articol despre un DJ pe nume Democracy. Incep, in sfirsit. Trec peste prefata lui Florin Iaru, am s-o citesc mai incolo, nu vreau sa ma las influentat de parerile altora. Urmeaza o caligrama à la Apollinaire, sugerind o clepsidra, un […]