Traduceri aminte: Max Jacob (II)

Max Jacob, desen de Jean Cocteau Preotul constituţional                                    1793   Pe popi i-nsoară primăria, al nostru-a luat-o pe Maria. Întâinăscutu-i fi-va papă, al doilea, un prinţ de sânge, iar prâslea, crai sau împărat. Preotul merge, pe-nserat, la unchi-su, la dracu-gol, pe stânca roşie,-n Kergildat. Ei au să dănţuie,-mpreună, pe plaja neagră,-n clar de lună. Ia-ţi, dom’ părinte, una cu bani, în nu alt scop decât de a te face mai iute episcòp! „Ba nu, că pe Maria – zice – pusesem ochii ca novice în mănăstirea din Saint-Pol. Vivat naţiunea! Care ia păcatele asupra sa. Am să ţin slujba-n hughenotă, la orgă pun o vrăjitoare, pe spiriduşi îi bag în cor, iar psalmii-i zic din Zodiac. Mătuşă mi-i papesa Ioana şi unchi, Diavolul. Osana! Acu mă văd c-un popă roşu ca să-nvăţ danţul preoţimii care-a jurat pe Constituţie. Beţivanul de Genveur Ia-ţi o bogătană din Paimpol, una d-ălea (că aşa li-i portul) fără guler, cu gât alb şi gol. Eu vi-s îngerul cel făcător de bine: vă fac, eu, casă, cu livadă cu albine şi clăi de fân, cu napi şi crumpi din sortul cel mai ales. Cuvântul Domnului nostru să vă fie lege; altminteri, praful se alege din […]