Un artefact – Fiul lui Saul

Într-o intervenţie pe pagina personală de socializare, unde şi-a transferat cronica de film în ultima vreme, Andrei Gorzo explica, succint, despre ce şi cum este Saul fia. După proiecţia de presă de acum cîteva săptămîni, am cugetat puţin asupra lui, apoi asupra reflecţiilor lui Gorzo. După care, am decis că nu voi acorda filmului mai multă atenţie decît cea pe care i-o oferisem deja: vizionarea propriu-zisă şi o dezbatere de vreo oră cu doi apropiaţi, în care am disecat ce era de disecat, am amendat ce era de amendat, am lăudat ce era de lăudat. Am trecut, aşadar, mai departe, dar, din lipsa acută a unor filme îndeajuns de solide care să ruleze acum în cinematografele româneşti, m-am văzut nevoit să revin asupra deciziei. Vrînd-nevrînd, voi discuta despre demersul – cîştigător de Oscar şi Glob de Aur – regizat de László Nemes, aflat la debut în lungmetraj, dar cu o oarecare experienţă din poziţia de secund al lui Béla Tarr. Gorzo remarca deja – în mod glacial, aşa cum cere un demers de o asemenea ţinută fandosită – cîteva aspecte esenţiale, care, tocmai pentru că sînt atît de evidente, trebuie reluate: maniera de prezentare a istoriei individ(a)ului se situează undeva […]