Un „autosabotaj“ pilduitor

Anca OROVEANU – Teoria europeana a artei si psihanaliza Editura Meridiane, Colectia „Biblioteca de arta“, Seria „Teoria si filozofia artei“, Bucuresti, 2000 S-ar putea sa trec drept obsedat de o unica carte, s-ar putea sa fiu înteles ca un monomaniac ce a facut adictie sau chiar fixatie asupra unuia si aceluiasi obiect: cartea Ancai Oroveanu, Teoria europeana a artei si psihanaliza. Sa ma explic: anul trecut am scris si am dat spre publicare revistelor de gen Art-Hoc de la Chisinau si Arta din Bucuresti doua cronici purtînd asupra volumului invocat mai sus. Marturisesc ca nu mi-a fost deloc usor sa citesc textul cu pricina din unghiuri diferite, astfel încît sa izbutesc a evita suparatoarea si rau famata repetitie. În definitiv, autoarea nu era nici Sarah Kofman, nici Ernst Kris, nici Ernest Jones, nici Didier Anzieu si nici macar, pentru a mentiona pe unul dintre putinii interpreti analitici seriosi ai fenomenului artistic de la noi, Corin Braga. Atunci? Abia astazi, cînd raspund invitatiei de a comenta (înca o data) cartea Ancai Oroveanu, înteleg care este originea monotonului meu interes fata de titlul respectiv. Pe scurt, e pentru mine o datorie de onoare sa semnez a treia oara o dare de seama […]