„Un lucru catre care aspir: sa fiu un mare actor“. Interviu cu Victor REBENGIUC

Il cunosteam pe Victor Rebengiuc ca orice alt om simplu. Il vazusem jucind roluri mari in Padurea spinzuratilor, in Tanase Scatiu, in Scrisoarea pierduta sau in Morometii si multe alte roluri mai putin rasunatoare pe care le tranforma in adevarate demonstratii de forta. Forta dramatica, artistica, umana. Nu cred ca Victor Rebengiuc are acum nevoie de prezentarile mele. De aceea mi-as fi dorit ca in acest sapou sa pot surprinde si reinvia atmosfera reala a interviului, a intilnirii mele cu acest actor, sa pot oferi ceea ce transcrierea simpla a discutiei noastre nu are cum sa redea. Adica gesturi, expresii, intonatii, si mai ales un anumit zimbet, care venea negresit la finalul fiecarui raspuns, ca o solutie si o concluzie pentru toate. Ne-am intilnit intr-un spatiu neutru, in sala de dezbateri a GDS-ului, care in acea dimineata de toamna era parca prea linistita si lipsita de orice culoare. Victor Rebengiuc a reusit sa invie acea sala vorbind pur si simplu, interpretindu-si discret vorbele, a reusit sa umple un spatiu mare si gol cu energiile sale expansive si pozitive. M-am gindit ca tocmai in aceasta sta secretul actorilor cu adevarat mari, in puterea de a umple un gol, o sala, un […]