Un roman revizitat: La garçonne – de Victor Margueritte

Paris, dadaism, suprarealism, Gertrude Stein și generația pierdută, mașina Ford și La Ford de Chanel, braseriile din Montparnasse și manuscrisul Marelui Gatsby, apariția revistei Vogue și a primului parfum personalizat din lume – Chanel no. 5 –, inventarea mătăsii artificiale, charlestonul și cabaretul lesbian Monocle, radioul și cinematograful vorbit, forme embrionare ale culturii de masă, Matisse, Picasso, Modigliani, Apollinaire, Cocteau, Chagall… și joia neagră – cîntecul de lebădă al unui deceniu intrat în istorie drept les Années folles. Frenezia acelor ani care – să nu uităm nici o clipă – survenea după măcelul Primului Război Mondial poate fi astăzi citită într-o cheie dublă: raportarea la un trecut idealizat și mitizat – La Belle Époque – și refuzul de a se proiecta în viitor, de unde dorința aproape paroxistică de a trăi la intensitate maximă fiecare clipă. Prezentul este singurul care contează. Pe 12 iulie 1922, apare romanul lui Victor Margueritte, La Garçonne (1.), care stîrnește vîlvă şi se vinde ca pîinea caldă. Este tradus în două­sprezece limbi (mult, dacă ținem cont de faptul că franceza era la momentul respectiv lingua franca și dădea ora exactă în multe aspecte ale vieții). Romanul consacră o nouă reprezentare a femeii, radical și extrem […]