Un spectacol veneţian într-o atmosferă bucureşteană

Ciudate sînt şi căile artei, nu doar ale bunului nostru Dumnezeu. La care apelăm în momente de 11 metri la fotbal, aşa cum apelau la Pronia Divină forţele armate sovietice şi întreaga conducere de stat şi partid cînd trupele germane se apropiau prea mult de buricul Marii şi Sfintei Rusii. Cum erau îndepărtaţi nemţii – care şi aşa îngheţau de mama focului, cu sau fără muzică de Şostakovici sau Haciaturian, din moment ce Hitler nu-i echipase cu echipament de iarnă –, cum revenea puterea Sovietelor în prim-planul atenţiei. Dirijorul şi promotorul Cristian Lupeş realizează un inedit spectacol artistic, multidisciplinar i-am putea spune, cu ingrediente video şi muzică-muzică, dar şi dans, chiar la sfîrşit de stagiune. Cînd deja motoarele entuziasmului sînt date pe turaţie mică şi cheful de artă scade în detrimentul chefului de chefuială. Că sînt alegeri locale cîştigate, nunţi-botezuri – am ieşit din restricţiile pascale –, încheieri de an, de şcoală, serviciu, concedii, boli, parastase şi alte alea, dar cîte nu inventează românul ca să se amuze şi distreze. Nu e singur pe lumea asta, italienii, că ne bat sau nu la fotbal, sînt şi ei vechi şi antrenaţi convivi în ale carnavalescului. Un bufon la Veneţia ar vrea […]