Viața după ruine

Un roman despre clădirea și destrămarea unui familii fericite pare că se deschide în fața cititorului, după ce parcurge primele capitole din masivul Iată-mă, cartea cu care Jonathan Safran Foer, scriitor foarte răsfățat de public și de critici, revine, încununat de noi onoruri, după 11 ani de la publicarea best­sellerului Extrem de tare și incredibil de aproape. Că alonja acestui proiect ficțional este mult mai sofisticat proiectată va deveni în curînd evident, și nu numai prin dimensiunea pe care o setează explorărilor în psihologia personajelor, ci prin includerea, în dinamica narațiunii, a unor planuri care cu greu puteau fi anticipate din felul în care demarează povestea. Ceea ce promitea a fi un roman stufos și plin de miez, desprins din tradiția marilor povești ce pun sub lupă eșecurile care nu ocolesc nici cele mai fericite familii, se arată a fi, de fapt, o lucrare de ficțiune vădit ambițioasă, care țintește multe alte teme, pe cît de solide, pe atît de complexe. Pagină după pagină, pe măsură ce asistăm la dinamica familiei Bloch, care înglobează actanții principali ai cărții, romanul deschide trape de explorare a unei problematici ce depășește universul domestic al unei familii de evrei din Washington, în pragul divorțului. […]