VICIILE LUMII POSTMODERNE. Cine pierde cistiga

Cind se vorbeste astazi despre disparitia umanismului clasic, a valorilor iluministe ale moralei si ratiunii, despre postindustrialism si globalizare, faptul se intimpla si datorita unor situatii concrete, manifestate in viata noastra imediata, din ce in ce mai lipsita de confortul si garantia reperelor supracategoriale. Toate aceste vechi pierderi si noi cistiguri par sa indice fara dubiu sfirsitul unei paradigme antropologice. Nu e deloc adevarat ca schimbarile petrecute in ultimele trei secole, si cu precadere in secolul al XX-lea, privesc doar tehnologiile de care ne folosim, in timp ce noi, prin deprinderile, reactiile si sensibilitatea noastra, am fi ramas aceiasi. Omul lui Kant nu este si omul lui Nietzsche. Ce sa mai spunem atunci despre omul lui Foucault, Sloterdjik, Baudrillard? Fiecare dintre aceste modele a introdus si introduce acum in jocurile existentei alte valori si deziderate. Legea morala din mine si cerul instelat de deasupra mea si-au efasat in timp si limpezimea si puterea formativa. Apolinicul si dionisiacul nu mai sint astazi termeni de discutie decit in mediile inalt culturale. De cel putin o suta de ani incoace, ideile de normativitate si normalitate moral-antropologica si-au pierdut indreptatirea. Societatea industriala si democratia moderna, mediul informational de viata, morala liberului arbitru, conflagratiile mondiale […]