Vremea politicului

Dragă Alex, Iată că, după ce în scrisoarea trecută încercai să justifici poziţia lui Radu Vancu, de mustrările eticiste ale căruia te apărasem, de astă dată te-a intrigat subtonul meu pro-PSD din răspuns. S-ar putea să mă înşel, dar am sesizat şi eu un discret subton pro-Iohannis, semn că vremea neutralităţii a trecut. Mi se pare mai onest să dăm cărţile politice pe faţă. În incipit faci o prezentare maliţioasă a platourilor Antenei 3 postalegeri, cu Tăriceanu în studio, cu „răzbunarea“ lui Ponta pe Băsescu pentru voturile din diaspora etc. Deh… Eu tocmai comutasem de pe Realitatea, unde Iohannis era gata-gata să-l egaleze pe Ponta în sondajele lui Rareş Bogdan, iar Monica Macovei era pe locul trei cu peste 10%. Să trecem… Pledoaria ta pentru nuanţe mă convinge, ca întotdeauna. Vorbeşti, întemeiat, despre stilul afectiv şi inflamat al intelectualilor noştri publici. OK. Totuşi, nu stilul mă desparte radical de Gabriel Liiceanu & Co, ci ethosul politic. Iar reacţia lui Andrei Pleşu împotriva susţinerii lui Radu Beligan pentru Victor Ponta nu mi s-a părut declanşată doar de iritări legitime împotriva „nostalgicilor“ sau a „manifestărilor de pe stadioane“ de altădată, cum înclini să crezi. D-sa îi degrada, ontologic şi axiologic, pe cei […]