Un asemenea onirism era marca unor generatii precedente, un soi de forma acceptata de opozitie la regim, ca si recursul la mit, o supapa, o deviere de la comandamentele partidului in materie de literatura. „Aveam treizeci si trei de ani si traiam in tara lui Big Brotherescu“, isi aminteste Gabriela Adamesteanu, nascuta in 1942. Refuzind sa se plieze normei realismului socialist din tara sa, ea …

Citeşte articolul