Imi aduc aminte cu placere de bunicul meu. I se umplea inima de bucurie cind ma vedea si ii parea rau ca nu mai poate trai sa ma vada mare. Avea ochi mari si negri, sprincenele inspicate si nu purta niciodata barba. Vocea era calda si ironia nu-i disparea niciodata. Cind aveam vreo cinci ani, imi placea enorm sa ma duc in curte la pasari. …

Citeşte articolul