Între cărţile de proză apărute în 2016, Trecerea lui Cătălin Pavel se distinge – alături de alte cîteva (relativ puţine) – prin ingeniozitatea unei construcţii (cît se poate de personale) ce sfidează, într-un mod abil, lipsit de ostentaţie, anumite limite ale imaginaţiei narative, ocolind tipare tematice ori scripturale mult prea uzitate în proza românească a ultimei decade – indiferent dacă e vorba de proza realităţilor …
