Doresc acum să dezvolt o temă care mă preocupă de multă vreme și care poate fi regăsită ca un fel de supraimpresie și în alte editoriale ale mele.
A vorbi luni în șir – fără, de altfel, nici un ecou oficial notabil – despre necesitatea unei strategii culturale, adică a unei perspective de lungă durată asupra culturii românești în toate componentele ei – artistice, umaniste, științifice …
