Cuvant cheie: mihai-olos

Divinația A fost Mihai Olos un artist al spiritualului? Nu în mod direct, manifest și nu în mod doctrinar. Universul său formal și discursul teoretic ce îl însoțește se organizează în jurul unor principii ale modernismului „clasic“, preocupat de limbaj și de avatarurile constructive ale acestuia, și indiferent la speculațiile arhetipale. Comparația cu Friedman nu era întîmplătoare – oricît de tare am trage opera acestuia din …

Obstinația Mihai Olos a fost un marginal al breslei. Între micile triumfuri internaționale și rarele ieșiri memorabile pe scena internă, existența lui s‑a consumat în activitatea frenetică de producere a unui univers rotund, coerent și nepăsător, pînă la urmă, față de context. Trebuie să ai o mare încredere în viziunile proprii pentru a continua neabătut, de-a lungul a peste patru decenii, o producție din care …

Nepăsarea L-am cunoscut pe Mihai Olos în redacția revistei Arta, probabil undeva prin 1980-1981, după a doua sa întîlnire cu Joseph Beuys. Pe vremea aceea, Arta ocupa două încăperi în clădirea fostelor Fundații Brătianu; spațiul a devenit apoi atelierul lui Marcel Chirnoagă, iar apoi – nu mai știu. Într-o zi, a dat năvală acolo un personaj mare, îmbrăcat cu o gubă mițoasă maramureșană, cu părul cîrlionțat …

Proiectată pe fundalul postimpresionist al artei din România postbelică, figura lui Mihai Olos nu se lasă capturată în nici unul dintre punctele de fugă ale acestui tablou cu tematică multiplă. Rolul figurii sale pare să fie unul hermeneutic – de alergare, vestire, dispariție. Olos are inteligența deopotrivă materială și metafizică a lui Horia Bernea, dar nu și dogmatismul teluric al acestuia; e capabil de polimorfism …

Auzeam vorbindu-se despre artistul Mihai Olos ca despre o legendă vie, o figură universalistă, care pendulează între scena de artă universală și Baia-Mare. Am văzut cîteva lucrări în expoziția Experiment în arta românească după 1960 (Galeriile Artexpo, etaj ľ, noiembrie 1997), apoi am parcurs eruditul studiu al lui Andrei Pintilie, Tendințe – constructivismul în arta contemporană românească (1983), reluat în volumul de studii Ochiul în …