Cuvant cheie: roland-barthes-50-de-ani-de-la-moartea-autorului

Cum au indicat majoritatea exegeților lui Barthes, eclipsa auctorială n-a durat foarte mult. Profund influențat de psihanaliza lacaniană, dar și de textele lui Derrida, Barthes va declara, pe urmele lui Benveniste, că scriitura e spațiul în care persoana gramaticală și originile discursului sînt întotdeauna deja inextricabil amestecate. Preluînd, pe rînd, toate reflecțiile modernismului literar – de la Poe la Mallarmé sau Baudelaire, de la Rimbaud …

Interogînd, încă din 1955, limitele istoriei literare, Barthes subliniase că, atunci cînd nu se limita la reducerea textelor și a scriitorilor la nivelul sistemelor estetice, vechea critică – declarată a fi, printr-o formulă memorabilă, o istorie a literaților sau, la fel de adevărat, o succesiune de monografii – traducea intraductibilul prin ideea de geniu literar: „Autorul domneşte încă în manualele de istorie literară, în biografiile …