Pentru Ioan Petru Culianu, perioada renascentistă europeană a fost una a proliferării unui anumit tip de gîndire magică, cea a fantasmelor, a unui imaginar prohibit apoi de Reformă şi Contrareformă. Această proscriere a magiei renascentiste – fenomen numit de I.P. Culianu în Eros şi magie în Renaştere. 1484 „marea cenzură a fantasticului“– a dus, pe plan teoretic, „la apariţia ştiinţei exacte şi a tehnologiei moderne“, …
