Viena, o stare de spirit
- 05-03-2002
- Nr. 106
-
Camelia CRACIUN
- STUDII CULTURALE
- 0 Comentarii
Inainte de toate, William M. Johnston, autorul volumului Spiritul Vienei. O istorie intelectuala si sociala 1848-1938, considera Viena o stare de spirit. Restul cartii sale nu este decit o incercare de a demonstra acest lucru, incepind de la analiza structurilor politico-administrative, trecind prin manifestarile artistice ale epocii pentru a ajunge la concluzii interesante in ceea ce priveste evolutia stiintei in aceasta perioada. Reforma catolica din Boemia si Cultul iluziei la maghiari, capitole ale acestei carti, aduc informatii si explicatii noi pentru fenomenul viene-dintre anii 1848-1938, privind insa fenomenul din exterior, determinat fiind de o procesualitate specifica. Construind o posibila istorie intelectuala austriaca, William M. Johnston porneste metodic de la investigatiile social-politice si administrative percepute ca fiind primele elemente de determinare a specificului cultural. Viena culturala a epocii este una caracterizata de un estetism pronuntat invadind toate compartimentele existentiale. „Feacismul“ vienez, apropiere fericita intre viata lipsita de griji a poporului prezentat in Odiseea, celebru pentru „dragostea lui de festivitati, mincare si distractii“ si preferinta pentru amuzament, petreceri si iluzoriu, specifica epocii Biedermeier, este se pare trasatura determinanta a epocii, remarcata cu aplomb de catre Schiller intr-o lucrare a sa, referindu-se la contemporanii sai austrieci. Placerea pentru orice gen de arta, generalizarea […]