Despre „fascismul patetic“ al lui Cioran

In Germania operele lui Emil Cioran se bucura de o mare popularitate. Interesul constant al publicului pentru autorul roman se reflecta in politica traducerilor cit si in numeroase studii dedicate operelor cioraniene. In comparatie cu spatiul lingvistic anglo-saxon sau cu Franta, in Germania s-a scris totusi foarte putin despre trecutul politic al acestui autor. Vizibil stinjenit de intrebarea privind simpatiile sale legionare, Emil Cioran a incercat sa justifice afinitatea sa pentru fascismul romanesc intr-un interviu acordat in anul 1986 saptaminalului german Die Zeit, descriind-o ca „o poveste patologica“. Recunoscind aceasta afinitate, el afirma ca „prin cultura si prin conceptii“ era cu totul altfel decit oamenii din Garda de Fier. In mod paradoxal, tocmai stinga intelectuala germana, atit de critica fata de trecutul nazist, s-a multumit cu acest raspuns laconic. Astfel se explica si faptul ca in Germania nu a existat nici o tentativa serioasa de a cerceta veridicitatea afirmatiilor autorului care in anii ’30 a scris Schimbarea la fata a Romaniei. Recent au aparut doua studii care propun o reconsiderare critica a operei lui Cioran. Primul, intitulat Doctrina legionara si intelighentia interbelica, a aparut in revista bianuala Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik1. Este vorba despre un fragment din […]