ESEU. SADE, Francezi, inca un efort daca voiti sa fiti republicani

SADE Francezi, inca un efort daca voiti sa fiti republicani Traducere si postfata de Bogdan Ghiu, Ed. Cartea Romaneasca, Colectia „Micromegas“, Bucuresti, 2000, 80 p., f.p. Cind iti cade in mina un Sade te poti astepta la orice. Dezmatul, mascarile, imaginatia scabroasa batjocoresc pedanta pudibonderie a cititorilor de secol XVIII sau XX, destul de numerosi, in ciuda neobositei cenzuri care a pus bete-n roate aparitiei nu numai a romanelor marchizului (Justine, Crimele amorului, Cele o suta douazeci de zile ale Sodomei, Aline si Valcour, Povestitoarele), ci si a textului de fata; al cincilea discurs din cele sapte care alcatuiesc Filozofia in budoar (1795) nu va aparea independent decit in 1962, prefatat de Maurice Blanchot. Dupa ce ai mai facut cunostinta cu Sade in romanele sus amintite sau daca ai vazut filmul recent rulat in cinematografe (Quills), titlul acestui discurs pare sa-ti uzurpeze universul de asteptare. Nu mai sintem in fata unui roman, ci a unui discurs pamfletar, subversiv, in care religia, moravurile si morala crestina sint puse la zid folosindu-se drept pretext contextul ideologico-politic al Revolutiei franceze de la 1789. In numele noii forme de guvernamint (republica), sub scutul ideilor iluministe anticlericale si antimonarhice, imperativul lui Sade s-ar putea parafraza […]