Prefata la Compunere cu paralele inegale

Iata o poveste de dragoste sau, mai precis, niste povesti de dragoste. Trebuia oare adaugata inca una, intr-un moment cind rafturile librariilor si bibliotecilor sint deja prea aglomerate cu produsele de gen, cind romanul „cu apa de trandafiri“ de la chiosc sau din colectiile populare isi vede audienta serios concurata de foiletoanele ilustrate sau de telenovele? Intrebarea va disparea imediat ce se va vedea cit de putin conventionale sint toate povestile – mai degraba in aqua-forte decit cu apa de trandafiri – si, mai ales, cit de departe de toate acestea se plaseaza intentiile autorului. La nivelul cel mai superficial, Compunere cu paralele inegale se situeaza in Romania sfirsitului anilor ’80, sub un regim dictatorial minat pe ascuns de propriile excese si a carui critica ar fi parut deja redundanta. Simultan, actiunea cartii se desfasoara intr-o antichitate departata, in cadrul idilic al insulei Lesbos. Scurt-circuitele contextelor vor produce fireste scintei cind surescitante, cind exasperante. Partea greceasca este o simpla reluare a romanului lui Longos, Daphnis si Chloe: doi tineri se iubesc, senin si inocent, in ciuda obstacolelor exterioare care tulbura linistea existentei lor pastorale. Gelozia unui rival grobian, incursiunile piratilor sau rapirea pastoritei – nimic nu are pina la urma […]