„Nu numai in cultura romana, ci si pentru ea“ (I). Interviu cu Sorin ALEXANDRESCU
- 20-02-2001
- Nr. 52
-
Raluca Alexandrescu
- Interviu
- 0 Comentarii
„Noi proiectam in trecut sensul omogen si exemplar pe care nu-l putem localiza in lumea noastra“. De la generatii la profesori inspiratori, Sorin Alexandrescu constata cum trecutul se populeaza cu proiectiile unui prezent virtual, imposibil de atins in lumea reala – o reflectie despre modele si capacitatea acestora de a actiona atit asupra propriei lor imagini si existente trecute, cit si asupra celui care il „absoarbe“ in prima instanta: „Intilnirea cuiva cu o mare personalitate ii acorda primului aura privilegiului unui ucenic care a stat in preajma unui guru; o supradimensionare pozitiva simetrica celei negative, a lipsei simtite ca un esec spiritual“. Privind, in cele din urma, o mare si unitara problematica a „identitatii in ruptura“, Sorin Alexandrescu abordeaza, pe rind, tema judecatilor – intemeiate sau nu, reductioniste sau subtil nuantate – asupra „fenomenului generatiei interbelice“ („Raspunsul standard de l-as da – este cea mai mare generatie a culturii romane, dupa cea a Junimii – o banalitate as repeta. Care are valoarea ei: consensul asupra faptului insusi. As putea adauga ca nici una din cele doua generatii nu a fost omogena si ca de fapt fiecare ne-a oferit mai multe modele“), pe cea a angajarii intelectualului, in politica sau ori […]