PROZA. Daniel PENNAC, La capcaunii veseli

Daniel PENNAC La capcaunii veseli Traducere de Gabriela si Constantin Abaluta, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom. Proza XX“, Iasi, 2002, 312 p., f.p. Daniel Pennac ar fi scris, se pare, La capcaunii veseli in urma unui pariu. Nu este primul si, probabil, nici ultimul caz in literatura. Important este ca, de data aceasta – desi miza nu se cunoaste, dar se poate banui – pariul a fost cistigat: Premiul International „Grinzane Cavour“ pentru intreaga activitate literara, Premiul „Livre Inter“ pentru Micuta vinzatoare de proza, tiraje impresionante, milioane de cititori… De mentionat si romanele Copiii Yaltei si Mos Craciun scrise impreuna cu romanul Tudor Eliad. La capcaunii veseli deschide saga familiei Malaussène, fiind urmata de Zina carabina, Micuta vinzatoare de proza, Domnul Malaussène. Atmosfera romanului este stranie, terifianta, generata de personaje bizare puse in situatii neobisnuite si cu evolutii imprevizibile. Epicul, bogat, este fragmentat, evenimentele insirindu-se ca intr-un puzzle pe care cititorul trebuie sa-l reconstituie intr-un suspans relansat, cu inventivitate, permanent. Principiul evenimential cauza-efect este inversat: efectul este apriori cauzei. La „incetosarea“ discursului contribuie si desele modificari ale temporalitatii. Timpul se dilata, se contracta sau, pur si simplu, se suspenda. Benjamin Malaussène, eroul romanului, este controlor tehnic intr-un mare magazin. Mai […]