Mizeria „pacifismului“. (I)

I. Inauntrul internationalei numite poetic „Coalitia Curcubeului“, Franta si Germania, tarile occidentale care se impotrivesc unei interventii militare in Irak, au devenit, dupa toate aparentele, eroinele zilei. Internationala despre care vorbesc contine: ecologisti de toate nuantele, care, ca sa parafrazam o formula celebra, „vor Pamintul, dar fara paminteni“; dusmani, mai potoliti sau mai violenti, ai experimentelor pe animale; persoane angajate intr-o lupta inversunata impotriva unei creaturi asemanatoare Monstrului din Loch Ness, pe care au botezat-o „Globalizare“; dusmani activi ai oricaror forme de discriminare rasiala sau sexuala care activeaza cu precadere impotriva exact acelor citeva tari in care asemenea discriminari au devenit de mult istorie; milenaristi de confesiune trotkista care ameninta cu matrita „imperialismului capitalist“ orice mica aspiratie a tarilor subdezvoltate catre un trai mai bun; neo-milenaristi creativi, care incearca sa reformeze sus-numita matrita in sensul instigarii la eliberare apocaliptica nu a „proletarilor“, ci a doamnelor si domnisoarelor din lumea intreaga. La toate acestea trebuie sa adaugam si diferite grupari neo-spiritualiste, neo-vrajitoresti, neo-gnostice, neo-samanice, neo-budiste, neo-yoghine, proslavitoare ale Mumei Pamint, consumatoare entuziaste ale unui ghiveci constind din toate religiile care au functionat sau functioneaza pe fata pamintului. Sa nu uitam nici barbatii si femeile care au fost rapiti de martieni pentru […]