Cine esti dumneata, Meteorologule?

Titlul pe care acest articol il imprumuta este al unei carticele pentru copii sau, in orice caz, pentru neinitiati, din acelea care trebuie sa fi fost en vogue la inceputul anilor ’80, in colectia „Stiinta pentru toti“. Se potriveste aici macar din trei motive. Primul ar fi acela ca, desi creata, cum autorul ei o recunoaste limpede, cu mijloacele literaturii de fictiune, proza lui Mircea Nedelciu seamana bine cu cartile stiintifice de popularizare, scrise pentru marele public, dar care il pot multumi si pe savant, daca are flexibilitatea de-a nu le cere tinuta usor morocanoasa a „marii opere“. „Sa nu-l lase din mina nici gospodinele, nici profesorii de romana, nici Manolescu sau Angelo Rinaldi“ (Femeia in rosu) – intr-atit de „meteosensibil“ trebuie sa fie romanul, incit sa raspunda imediat la schimbarile de gust si de dispozitie ale cititorilor sai potentiali si sa aiba resursele de a modifica, de fiecare data, cite ceva in mecanismul receptarii. Cea mai simpla, dar si cea mai ignobila solutie ar fi sa mizeze pe emotia psihologica in dauna celei estetice – oameni sintem cu totii, de te fabula naratur, nu te poti, asadar, sustrage unei retorici de identificare. Nedelciu nu cade nici pe departe intr-un […]