DIN NOU DESPRE CORECTITUDINEA POLITICA

I. Citeva observatii preliminare, pigmentate cu autobiografie Prin 1991-1992, pe fondul entuziasmului brigadier al primului an de preparatoriat universitar (cind credeam, cu o sinceritate absolut induiosatoare, ca un seminar la studentii anglisti sta – din unghiul importantei – in cumpana chiar cu destinul colectiv al umanitatii, fiindu-ti mai bine sa fii tras pe roata decit sa ratezi o ora de predare sub un pretext oarecare), obisnuiam sa invit la cursurile mele practice (de „texte“) diversi americani sau britanici care se aflau prin tirgul Iasilor pentru anumite perioade de timp. Motivatia principala? Emanciparea tinerei comunitati studentesti, proaspat eliberate de comunism, prin contactul nemijlocit cu ceea ce noi numim, destul de simplist, „vorbitorii nativi“ de engleza. Intimplarea a facut ca, odata, sa cada prada rugamintii mele irezistibile o doamna foarte simpatica, Jan McVicker pe numele ei, care preda literatura pe atunci la Fredonia University, undeva aproape de New York. Discutam The Little Black Boy al lui William Blake cu anul al II-lea Engleza si, bineinteles, mi-am informat coechipiera (de team teaching) asupra subiectului orei cu citeva zile inainte. Jan m-a rugat sa-i permit sa faca un mic experiment lingvistic si cultural in preambulul seminarului, dupa care sa incepem discutia propriu-zisa. Zis si […]