„Unele suflete aleg sa traiasca altfel pentru ca nu au incotro“. Interviu cu Adrian MAJURU

Pasiunea pentru familia Minovici e mai veche? Pasiunea pentru familia Minovici a fost descoperita treptat, ca intr-o succesiune de straturi geologice. Cu cit sondezi mai mult, cu atit descoperirile sint mai neasteptate. Punctul de plecare au fost cartile dr. Nicolae Minovici: Moda tatuajelor in Romania (1898) si Studiu asupra spinzurarii (1905), lucrari care mi-au relevat faptul ca istoria nu are un curs neaparat cronologic si evenimential. Istoria pare a fi o derulare a manifestarilor trecutului intr-un prezent flexibil si oscilant. Accesoriile se schimba. I.D. Sirbu a avut dreptate cind a spus ca „devenire seamana atit de mult cu revenire“. Spuneti-ne in doua-trei cuvinte povestea „facerii“ acestei expozitii (cine si cum v-a dat banii, cu cine ati colaborat etc.). Povestea „facerii“ acestei expozitii a inceput in urma cu un an, cind am demarat documentarea pe teren in arhiva Institului National de Medicina Legala si in arhiva Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia“. De mare ajutor mi-au fost discutiile cu specialisti – medici-legisti, antropologi sau psihologi – pe marginea fenomenului periferiilor sociale. Proiectul a fost construit pe bugetul exlcusiv al Muzeului Municipiului Bucuresti, alaturi de sprijinul filantropic al profesorilor Nicolae Marcu (Presedinte al Societatii Romane de Istoria Medicinii), Dan Dermengiu […]