O celebrare polemica a lui G. Calinescu

Daca stau sa ma gindesc bine, cred ca ar trebui sa ma consider privilegiata din multe puncte de vedere. Ma voi referi doar la unul dintre aceste privilegii: ani de-a rindul, in luna septembrie, in urbea natala, Onesti, (stiu, stiu, ati mai auzit povestea asta de o suta de ori!), am participat la o manifestare culturala locala numita „Zilele Culturii Calinesciene“. Pentru un elev de liceu a fost un noroc imens sa-i poata vedea pe Manolescu, Mircea Cartarescu, Andrei Plesu in flesh& blood, vorbind despre lucruri incintatoare, de multe ori lipsite de inteles pentru tineretile noastre nestiutoare, dar fascinante fara doar si poate. Cele trei zile se desfasurau intr-o atmosfera despre care pot depune marturie sutele de participanti de-a lungul celor 37 de ani de cind se organizeaza acest eveniment. Sigur, cei care mai sint in viata. Au trecut pe aici nume grele ale criticii literare si ale literaturii si trebuie sa va marturisesc ca ma dau in vint dupa „povestile“ organizatorului neobosit al „Zilelor“, profesorul si poetul Constantin Th. Ciobanu, povesti despre Crohmalniceanu sau Piru, despre cum au ajuns primii optzecisti la aceasta manifestare, adusi de mentorul lor, Nicolae Manolescu, despre Al. Paleologu si despre multi altii. Aici, la […]