Din intelepciunea academica

Biblia Cam pe la sfirsitul secolului al II-lea d. Hr. i s-a dat numele de „biblie“ care, dupa ce in greceste insemnase „fisie de papirus“, a ajuns sa insemne diminutivul pentru „carte“. Asadar, Biblia nu este un plural, este un diminutiv. inseamna „carticica“ sau „cartulie“. Cum a circulat Carticica in cultura romana? Se poate conchide ca sfirsitul secolului al XVI-lea a fost momentul decisiv de trecere de la circulatia orala, eventual manuscrisa a Bibliei, la prezenta ei reala, sub forma de carte, in toate colturile teritoriilor locuite de romani, si chiar dincolo de ele. Ce nu stiu autorii articolului despre Cartulie si s-ar cuveni sa stie si sa spuna si altora: n ca au existat doua tipuri de traduceri – traduceri sinodale, canonice, si traduceri cu valoare exclusiv literara ale Bibliei. Impactul asupra mentalitatii publice si asupra limbii literare nu a fost acelasi, publicul-tinta fiind, in fiecare caz, diferentiat cultural. De la Psaltirea in versuri a lui Dosoftei, prin traducerea preotilor Vasile Radu si Gala Galaction (1938), pina la exceptionala traducere a Psalmilor (din ebraica, in metrul originar), publicata de marele poet religios contemporan Nicolae Ionel (de care autorii articolului nu au auzit), traducerile ne-sinodale au avut un mai mare […]