Universitarii si statutul lor sau despre un minister agramat

Argument Dupa Legea invatamintului superior, nici pina in momentul de fata nesupusa revizuirii, darmite unei autentice dezbateri publice, fosta conducere a Ministerului Educatiei si Cercetarii a lansat pe Internet un „proiect“ care, pentru toti cei ce lucreaza in domeniu, nu poate reprezenta altceva decit legiferarea, in articole, alineate si paragrafe, a conditiei lor profesionale fundamentale: Legea privind statutul personalului didactic. Las la o parte faptul ca aceasta carta a vietii profesorului, de la oricare nivel, se impunea a fi mai intii anuntata tuturor, apoi elaborata, fie si in forma provizorie de „proiect“, numai dupa o prealabila discutare a ei, a principiilor si a continutului viitoarei legi, dar nu intr-un colectiv restrins la citiva membri sau intr-o „comisie“ de „specialisti“, ci in mediile de invatamint insesi, in forme de dialog organizat intre reprezentantii Ministerului si masa larga a profesorilor implicati, incluzindu-i pe reprezentantii lor sindicali. Sigur, se va obiecta din capul locului ca este imposibil sa porti un dialog direct cu „masele“. Desi, in principiu, orice fel de dialog poate fi purtat, daca este dorit, fondul problemei mi se pare cu totul altul. Fiind un document perfect anonim ca autoritate emitenta („Ministerul“), proiectul acestei Legi nu poate face obiectul unei dezbateri […]