O constiinta la apel
- 04-10-2007
- Nr. 392
-
Adina DINIŢOIU
- ESEU
- 0 Comentarii
André GLUCKSMANN Discursul urii Traducere din franceza de Ileana Cantuniari, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006, 230 p. André Glucksmann este un intelectual francez aflat in buna traditie a intelectualului activ in viata cetatii. Si mai mult decit atit, a universalismului francez, deschis catre lume si, la nevoie, militant pentru cauzele acesteia. Un intelectual (convertit recent la dreapta lui Sarkozy, spre deosebire de prietenul sau, Bernard-Henri Lévy, ramas fidel stingii) care a denuntat la momentul respectiv „sfirsitul istoriei“, „postistoria“ clamate de Fukuyama (pe care il si ironizeaza, povestind cum respectivul s-a razgindit si s-a grabit sa-i condamne pe cei care s-au lasat furati de propria sa iluzie…), vorbind cu luciditate nelinistita de un asalt mai acerb ca niciodata al istoriei in epoca pe care o traim: „Departe de a fi abolita, violenta nebuna a istoriei ne cuprinde la fel ca razboaiele cu implacabila recurenta a faptelor diverse“. Citatul e din Discursul urii/Le Discours de la haine, Plon 2004/ Humanitas, 2007 (traducere de Ileana Cantuniari) – cartea de care va fi vorba mai jos –, iar ideea e dezvoltata, asa cum arata eseistul intr-o nota de subsol, in discursul rostit in 1989, in onoarea lui Václav Havel, laureat cu Premiul Pacii – Iesirea […]