Lunea existentiala si Duminica Istoriei (I)

Du bist aufgehoben für einen großen Montag ! – Wohl gesprochen! Aber der Sonntag endet nie. Kafka1 Sabbatum propter hominem factum est et non homo propter Sabbatum. Marcu, II, 27 In Das Leben Jesu, scrisa in jurul lui 1795, tinarul Hegel, aflat inca sub influenta opusculelor lui Kant despre religie si al spinozianului Tractatus theologico-politicus, si-l inchipuie pe Iisus stind de vorba cu „invatatorii“ despre insemnatatea Zilei a Saptea, pe care ucenicii sai tocmai o incalcasera. Dupa cum se stie, Iisus daduse glas, in aceasta imprejurare, gindului cel mai indraznet si mai tulburator al conceptiei iudeo-crestine despre lume: Sabbatum propter hominem factum est et non homo propter Sabbatum, „Legea este facuta pentru om, iar nu omul pentru Lege“. Gindul acesta nu poate fi inteles in afara contextului sau; iar el strabate de la un capat la altul cele doua Testamente, care se ocupa exclusiv cu problema dramatica a legaturilor dintre Dumnezeu si om: legaturi mijlocite, exterioare si formale dupa Lege, legaturi nemijlocite, directe si intime dupa Credinta. Nici o clipa, nici chiar in punctul culminant al conflictului care avea sa atinga, la Sfintul Pavel, ca si la Sfintul Augustin si la Luther, o mare intensitate speculativa, „sfintenia“ Legii nu fusese […]