Această puternică Europă, cînd e cuprinsă de delir, nu se mai înţelege un cuvînt din ce spune. Trebuie să-i supunem serios visele unei tehnici îndelungi şi laborioase, pînă ce ne vor revela cel puţin punctul lor de pornire. Metoda aceasta ar ţine de psihanaliză, şi nimic nu explică mai bine decît această procedură tehnică sustrasă de la Freud (1.) neputinţa Europei de a-şi sublima …
Este, oare, o întîmplare că, lăudînd într-atît „spiritul critic“ al lui Baudelaire, Valéry omite să-şi amintească textul tocmai citat1 şi nenumărate altele, încă şi mai îndrăzneţe, ce urmau să se impună cît se poate de natural atenţiei celui care îşi propusese să ne lămurească taina „importanţei“ deosebite a lui Baudelaire? Este, oare, tot o întîmplare că el se arată a fi într-atît de convins …
„Infinitul (apeiron) înseamnă Greşeala“, spuneau pitagoricienii, dacă ar trebui să-l credem pe Aristotel, care îi citează în Etica Nicomahică (cartea a II-a, 6, 14). Ar fi prea mult să încercăm aici chiar şi numai un scurt comentariu al acestei enigmatice gîndiri în care pitagoricienii, deschizătorii acestei Mathesis Universalis ce avea să reducă întreg creatul la cantitate şi …
„Inspiraţia a pătruns în mine precum Muza încărcată de vorbe aurite; ea a dat bir cu fugiţii asemeni Pythiei, urlînd de durere“ Gérard de Nerval „Beţia artei este mai potrivită decît oricare alta să arunce un văl peste terorile abisului“. Charles Baudelaire I Cu fiecare zi care trece, creşte şi faima lui Baudelaire. „...volumaşul acesta …
Încheiem, în această ediţie a rubricii „Restitutio Benjamin Fondane“, seria textelor alese din corespondenţa Fondane – Maritain. Am dorit să reproducem, în ultimele numere ale revistei, şi cîteva dintre scrisorile trimise de soţia lui Fondane, Geneviève: întîi, pentru că ele sînt de o sinceritate tulburătoare, profunde, dar fără acel patos care colorează îndeobşte mărturiile „urmaşilor“ sau ale …
Sa fie, oare, prea mult daca ii ceri filozofului sa recunoasca (nu este nevoie sa si aprobe) existenta, in chiar inima filozofiei, a acestor probleme, precum si ivirea, la granitele ei, acolo unde incepe no man’s land, a unui nou tip de filozofie, cu totul altfel inzestrat din punct de vedere „tehnic“, de vreme ce este rezervat unui alt tip de explorare? Sa fie, oare, …
Nu mi-am propus aici nimic altceva decit sa deosebesc ceea ce este de ceea ce nu este filozofia existentiala. Dar acest proiect ramine el insusi strins legat de nenumarate alte probleme si de obiectii pe care nu le pot nici formula, nici rezolva in aceste pagini. Daca, totusi, mi s-ar ingadui sa scot la vedere citeva semne particulare, facind posibila recunoasterea acestei filozofii, as sustine …
S-ar putea, de asemenea, ca filozofiei sa nu-i fie dat sa cunoasca un adevar care este, odata pentru totdeauna, ci un adevar susceptibil de a se schimba, de a se face si desface, ba chiar de a se plictisi; s-ar putea, de asemenea, ca noi sa avem o oarecare putere asupra-i; iar a iubi, a urla, a se ruga sau chiar a se revolta ori …
Intr-o nuvela a lui Turgheniev (Povestirile unui vinator), in chiar clipa in care eroina sa, Maria Ilinisa, cade lata pe podea, medicul locului striga ingrozit: „Un doctor! repede, un doctor!“. Ca si acesta, filozoful este, la rindu-i, atit de putin pregatit sa abordeze problemele existentului, incit cel mai adesea ar trebui sa strige: „Repede, un filozof! Unul adevarat!“. Dar daca un medic de tara ar …
Sa traiesti intr-o categorie – sa gindesti in alta; aceasta este critica adusa filozofiei speculative, investite cu marca gindirii existentiale autentice! Sintem departe de Hegel, departe de philosophia perennis! Dar philosophia perennis, la rindu-i, formuleaza obiectii serioase impotriva gindirii existentiale, cu atit mai serioase, cu cit ele se sprijina si se consolideaza prin experienta bunului-simt. Nu este citusi de putin nevoie sa fii „savant“ pentru …
Va trebui, oare, sa atribuim aceasta pierdere in nisip a fluviului existential vreunei forme de rezistenta sau doar lipsei de limpezime a maestrilor existentiali? Nu incape indoiala ca prea limpezi nu erau; si ei au dat din colt in colt in fata exigentelor „ratiunii universale“; cel care pune Neantul in locul pacatului stramosesc nu poate avea pretentia sa-i scape. Dar ei au spus, totusi, ce …
Filozofia nu a pierdut, asadar, niciodata din vedere existenta; ea si-a luat mereu sarcina de a transforma acest neant in fiinta; s-a considerat intotdeauna pe sine drept Pozitivul insusi, iar existentul drept Negativul insusi. Daca filozofia existentiala isi asuma aceeasi misiune, atunci care mai este diferenta dintre ea si ceea ce a precedat-o? Daca ea considera in continuare existentul drept negativ, iar ratiunea universala drept …
Du bist aufgehoben für einen großen Montag ! – Wohl gesprochen! Aber der Sonntag endet nie. Kafka1 Sabbatum propter hominem factum est et non homo propter Sabbatum. Marcu, II, 27 In Das Leben Jesu, scrisa in jurul lui 1795, tinarul Hegel, aflat inca sub influenta opusculelor lui Kant despre religie si al spinozianului Tractatus theologico-politicus, si-l inchipuie pe Iisus stind de vorba cu …
29 mai Puiul meu, abia am apucat sa-ti trimit citeva rinduri, si iata inca unul: fii curajoasa. Stii bine, ti-am mai spus, exista, in alcatuirea destinului nostru, lucruri care nu pot fi schimbate. Drumetul n-a ajuns la capatul drumului, am scris cindva. Ei bine, aveam dreptate. Continui. Va fi miine. Si de-adevaratelea. Fii tare, puiul meu, cred ca totul va lua sfirsit in curind …
