Les papous vin la Bucuresti

Se spune ca limba franceza are o rigoare carteziana: se prea poate, citeodata. Dar stim bine ca a stralucit in conversatiile de salon si in schimbul de corespondenta, in care femeile au excelat ca si barbatii. A fi spiritual, homme d’esprit, e o uzanta de salon, pe care la rigoare o poti si deprinde. A ramas din aceste confruntari lingvistice, dincolo de implicatiile sociale, o gratuitate/voluptate a jocului cu cuvintele, dublata de un simt al divertismentului, devenit din ce in ce mai acut in zilele noastre. Este aceasta o posibila introducere pentru Des Papous dans la tête, desi la fel de bine se poate spune ca interesul pentru forma, pentru limbaj, pentru stil a constituit dintotdeauna o componenta importanta a literaturii. Un exemplu care a facut deja istorie este grupul Oulipo („ouvroir de littérature potentielle“), fondat in 1960 de scriitorul Raymond Queneau si de matematicianul François Le Lionnais (printre membri s-au numarat nume celebre, precum Italo Calvino, Georges Perec sau Oskar Pastior, dar e de retinut ca grupul numara si scriitori matematicieni sau puri matematicieni). Grupul functioneaza si in prezent, membrii lui practica scriitura experimentala si se intilnesc periodic pentru a stabili constringerile literare sub „impulsul“ carora vor trebui sa […]