Mansarda suspectilor

Gora il intilnise pe Portland ” pe atunci, tinarul Palade ” ca student, la inceputul stagiului universitar, in anii „liberalizarii” in Europa de Est, cind drojdia sperantelor umfla zilele si noptile amfiteatrelor. Exaltarea si suspiciunea isi ritmau suprematia. Tinar scund, subtire, cu enorme lentile lunecind pe nasul fin, grecesc, Palade tacea mult, apoi vorbea mult. Asculta atent, raspundea in exces. Citise enorm, parea ca stie totul, constient ca nu stie mai nimic. Prin marile ferestre ale aulei si ale salilor de seminar scruta zarea de dincolo de zari, dar muncea indirjit si se plingea ca biblioteca nu era deschisa destule ore. Venit din provincie ca un conchistador, fusese remarcat imediat de studenti si de profesori, devenise repede suspect. Ardoarea studioasa, patosul dezbaterii il scoteau de sub protectia anonimatului. Nu-i pasa. Avea un mic cerc de prieteni de care refuza sa se indoiasca. Discutau carti, se agitau sa procure altele, despre care doar auzisera. Un febril comert subteran cu volume inaccesibile, o lume carturareasca interlopa. Magia necunoscutului interzis. Prin fantele partial si temporar deschise de aparentul dezghet, patrundea in captivitatea din spatele cortinei de fier Lumea. La marile hoteluri turistice din oras puteau fi procurate ziare straine, vizitatorii se inmultisera, la […]