Mai ’68 în oglinzi paralele

Revista L’Express din 1-7 mai 2008 consacră un substanţial dosar – 60 de pagini – lui Mai ’68, „anul care a schimbat faţa lumii“ (titlul de pe copertă). Sacralizat şi contestat deopotrivă, Mai ’68 (francez) satisface – cel puţin la nivelul discursului – gustul francezilor pentru paradox. Mai ’68 n-a făcut victime, deci n-a fost o revoluţie (unii îşi amintesc, totuşi, cîteva incidente de stradă tulburătoare, trăite personal), însă a lăsat urme perene în conştiinţe, a schimbat mentalităţi: a „lucrat“ mai mult la nivel simbolic şi discursiv decît politic şi social. Printre urmările sociale concrete merită însă pomenită crearea unor noi universităţi la Paris (Paris VII, Jussieu şi Paris VIII, Vincennes-Saint-Denis), ca şi, în alt plan, libertăţile cîştigate de femei, de la afişarea minijupei la legalizarea avortului. Pentru Christophe Barbier, directorul publicaţiei, semnificaţia lui Mai ’68 se situează mai ales în registrul simbolic al tinereţii însufleţite de idealuri, de libertate, de puritate: „Aveau 20 de ani şi, dacă ideologiile lor erau false, în schimb nutreau idealuri minunate. 40 de ani mai tîrziu, se poate spune că ăsta era lucrul esenţial…“. Christophe Barbier e destul de critic, fără să fie însă inflexibil: „Poate că ei (cei care vorbesc de un „happening […]