Adevărul minciunilor
- 05-06-2008
- Nr. 426
-
Ioana PAVERMAN
- Eseistică
- 0 Comentarii
Jean-François REVEL Cunoaşterea inutilă Traducere din limba franceză de Dan C. Mihăilescu Editura Humanitas, Bucureşti, 2007, 468 p. Dincolo de eticheta nobilă a celui mai dezirabil regim de guvernare sau a multiplelor lecturi de filozofie politică, democraţia este o stare de a fi. Obligaţia cotidiană de a alege şi, mai mult, de a gîndi alegerea face ca vieţuirea într-un stat credincios democraţiei liberale să fie o treabă teribil de anevoioasă pentru toţi cetăţenii. Sună destul de complicat, într-adevăr; însă îmi permit să formulez această stare de a fi democratică, cu opţiunile-i de rigoare, mai degrabă ca pe un gest reflex al conştiinţei democratice implicite. Căci pînă şi imaginea celui mai înzestrat dintre cetăţeni, dispus să îşi petreacă întreaga viaţă cufundat în raţionamentele cele mai dificile şi în căutarea alegerii „perfecte“, este departe de a fi măcar un pic credibilă. Democraţia implică, aşadar, acea stare de a fi a gestului reflex, flancat, pe de-o parte, de deprinderile cutumiare – în sensul acumulărilor culturale ale societăţilor în care trăim – şi, pe de cealaltă parte, de disponibilitatea de a cunoaşte. Reducînd problematica la esenţa sa, îndrăznesc să încadrez teza volumului Cunoaşterea inutilă, al lui François Revel, în cadrul acestui peisaj. „Democraţia […]