Eseistică

„Ironia lirică a unui solitar“

Teatrologul şi eseistul român George Banu, stabilit (încă din anii ’70) la Paris, a publicat în 2016, la Editura Ides et Calendes (Lausanne), volumul Le théâtre d’Anton Tchekhov, apărut anul acesta, în traducerea lui Vlad Russo, la Editura Nemira, în colecţia „Yorick.ro“ (consacrată cărţilor de teatru) şi lansată în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. În română, volumul poartă titlul Cehov, aproapele nostru …

Citeşte articolul

De la o lume-a-lumilor la alta: Vasile Ernu ca stalker intercultural

Iuri Lotman susține undeva că modul în care mintea medievală rusească înțelege conflictul – un tipar cu bătaie lungă în timp, sugera, fără s-o poată spune pe șleau, celebrul culturolog – este profund marcat de arhitectura lumii de dincolo a creștinismului răsăritean. Mai precis, de polaritatea între Rai și Iad, nicicînd atenuată printr-un artificiu teologic de tipul Purgatoriului apusean. De reținut că această separare eternă …

Citeşte articolul

Memoria somatică a unui scriitor reflexiv

Gheorghe Crăciun nu este doar un scriitor cu o acută conștiință teroretică a literaturii, ci este printre puținii noștri autori care au căutat, au găsit și au urmărit, în aproape toate scrierile lor, o idee centrală, o semnificație majoră a propriului act creator. Textele din cartea îngrijită de Oana Crăciun și de Carmen Mușat dezvăluie aceste reflecții devenite obsesive cu privire la ceea ce el …

Citeşte articolul

Puterea de a se lăsa fascinat

La recentul Tîrg de Carte Gaudeamus au fost lansate, la Cartea Românească, alte două titluri din seria „Gheorghe Crăciun“, serie îngrijită de Carmen Muşat şi Oana Crăciun: e vorba de reeditarea volumului Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu, apărută iniţial în 2003, la Editura Grinta, şi de un volum de texte inedit, intitulat Imagini, …

Citeşte articolul

Leon Volovici și problema identitară

Regretatul istoric literar Leon Volovici (Iași, 1938 – Ierusalim, 2011) a fost preocupat de problema identitară a scriitorilor evrei din literatura română. Recent, a apărut la Editura Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, volumul Eseuri pe teme delicate, ediție postumă îngrijită de soția criticului, Hanna Volovici, și de colaboratorul lui de la Cercul Cultural din Ierusalim, Costel Safirman, conținînd 20 de eseuri pe teme diferite, dintre …

Citeşte articolul

Critica, o formă de artă

Uriașul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieș, depășind mia de pagini format mare, are aparența unei întreprinderi monstruoase și hotărît neadecvate mediului cultural autohton, cu totul în afara vremurilor grăbite de azi, nu doar de aici, ci și de oriunde din lume. Pe cine ar putea interesa un studiu de aproape două ori mai mare decît însuși amplul roman al lui James Joyce, …

Citeşte articolul

O istorie a modernismului în 17 capitole şi ½

Ar trebui iertat un biet cronicar literar, cititor pasionat de eseuri şi biografii, dacă se aruncă hămesit asupra unui astfel de volum, chiar dacă e vorba despre o traducere. Genul e atît de slab reprezentat la noi şi atît de slab prizat, încît o asemenea apariţie are alura unei descinderi extraterestre. În afară de asta, e deprimant să remarci diferenţa astronomică dintre anvergura intelectuală a …

Citeşte articolul

Unde apare noul

Ghidat de curiozitate şi de o atenţie îndelung exersată, Julian Barnes scrie despre artă la fel de reflexiv, de spumos şi de provocator cum o face de fiecare dată cînd e cîştigat de un subiect, pretext pentru un nou eseu personal. Cu ochii larg deschişi, volum apărut anul trecut în Marea Britanie, aşază la un loc şaptesprezece eseuri despre artă în care Barnes şi-a investit, …

Citeşte articolul

Cine a rezistat, cine a cedat…

A existat, într-adevăr, o „rezistență prin cultură“ în România comunistă? Iar pentru a putea răspunde la o astfel de întrebare, există, pentru cei care vorbesc despre această rezistență, o definiție cît de cît limpede a ei, măcar ca fenomen local? Cu această din urmă problemă se confruntă Gabriel Andreescu, de-a lungul unei consistente părți din cea mai recentă carte a sa, Existența prin cultură. Represiune, colaboraționism …

Citeşte articolul

„Politica“ scriitorului implicat

În ziua în care scriu aceste rînduri – 30 ianuarie a.c. –, se împlinesc deja nouă ani de la dispariţia scriitorului şi intelectualului Gheorghe Crăciun. Am citit şi/sau am recitit, în acest interval, mare parte dintre cărţile autorului; şi impresia ce se conturează tot mai pregnant, cu fiecare an, este aceea a unei opere nu doar unitare, complexe, extrem de personale – construite pe un …

Citeşte articolul

Scriitorul în spațiul public

Scriitorul şi Puterea sau despre puterea scriitorului de Gheorghe Crăciun, volumul de articole şi eseuri atent îngrijit şi adnotat de Carmen Muşat şi Oana Crăciun (fiica scriitorului), a apărut în 2015, alături de romanul Compunere cu paralele inegale, în cadrul seriei „Gheorghe Crăciun“ de la Editura Cartea Românească, serie care a ajuns deja la al patrulea titlu (ea a debutat în 2014, cu volumele Mecanica …

Citeşte articolul

Puterea scriitorului este şi tristeţea lui

Scrisul lui Gheorghe Crăciun are două trăsături aproape evidente: un tip acut de senzitivitate/sensibilitate – transferul corporalităţii în actul creaţiei sau ceea ce el însuşi numea pactul somatografic – şi o viziune lucid-dramatică asupra existenţei. Din această asociere rezultă gravitatea profund senzuală, tristeţea senzorială care se infiltrează în întreaga sa operă. Probabil că exacerbarea sensibilităţii produce o întîlnire dureroasă cu realul, aşa că analiza raţională …

Citeşte articolul

„Întoarcerea autorului“ în cultura română

Simona POPESCU - Autorul, un personaj

Nu putea fi o temă mai potrivită pentru autoarea Exuviilor decît tema autorului care „se întoarce în text“. De fiecare dată altfel, cu o altă înfăţişare, într-o multitudine de viziuni, de sedimente şi întrupări în discursul cultural al modernităţii şi al postmodernităţii. Simona Popescu parcurge, în această carte la origine teză de doctorat, principalele direcţii şi reprezentări ale temei „eului auctorial“ atît în teoria şi …

Citeşte articolul

Saga nostalgică a sectanţilor lui Vasile Ernu (II)

Vasile ERNU - Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii

Din monismul mesianic, de underground religios, Ernu va desprinde, „pedagogic“, un model de rezistenţă la adresa oricărei Puteri politice. Laicizîndu-şi, în adolescenţă, această mentalitate, el îi sublimează energiile în două direcţii principale: una literară, alta istorică. În primul caz, asumă reprezentarea scriitorului ca alteritate radicală (Gombrowicz: „fii permanent străin“). În a doua ipostază, tinde să răstoarne perspectiva oficială, „naţionalistă“ sau „imperială“, asupra istoriei, din unghiul …

Citeşte articolul

Saga nostalgică a sectanţilor lui Vasile Ernu (I)

Vasile ERNU - Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii

Identitatea eretică e obsesia constantă a lui Vasile Ernu, iar cărţile sale o reiau în formule diverse. Eseul autobiografic Născut în U.R.S.S. (2006) propunea o istorie personală „ostalgică“, în care strategiile propagandistice ale celor două mari puteri globale din anii ’70-’80 – SUA şi URSS – sînt privite ca feţe ale aceleiaşi monede. O primă erezie, într-o Românie aflată în pragul integrării euroatlantice, cu elite …

Citeşte articolul

Apostatul recent

Horia-Roman PATAPIEVICI - Partea nevăzută decide totul

Într-o societate care a găsit, mai ales după 1989, ca fiind extrem de comod să se instaleze într-o cultură a discursurilor paralele, nişte paralele ce se ating doar în polemici injurioase, lipsite de argumente, Horia-Roman Patapievici a adus încă de la început noutatea culturii abordate ca schimb de întrebări. Idioţenia goanei după concluzii (frumos şi tăios enunţate de Flaubert în scrisoarea către bunul prieten …

Citeşte articolul

The Butler Did It

Mihai IOVĂNEL - Roman poliţist

Într-o lume mai bună decît cea mai bună dintre lumi, cartea asta scrisă de criticul Mihai Iovănel ar genera discuţii aprinse. Dar cum trăim într-o ţară care face parte dintr-o lume din ce în ce mai bolnavă și mai superficială, probabil că va fi citită în grupuri discrete, mici secte de lectură, ceea ce nici nu e chiar așa de rău. Am să încep chiar …

Citeşte articolul

„Ciclurile regăsirilor afective“

George BANU - Parisul personal. Casa cu daruri

Un călător, pendulînd între Paris şi Bucureşti, parcurgînd cu nedisimulată plăcere spaţii culturale dintre cele mai diverse şi străbătînd cu aceeaşi preocupată seninătate teritorii reale şi ficţionale, George Banu este, în egală măsură, şi un colecţionar atipic, pentru care importante nu sînt obiectele în sine, ci, mai ales, istoriile personale pe care acestea le poartă cu ele. Mereu interesat să surprindă şi ceea ce …

Citeşte articolul

Manifest pentru o teorie situată/estică a traducerii

Bogdan GHIU - Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)

Cunoscutul poet, eseist şi traducător de filozofie şi literatură franceză Bogdan Ghiu a publicat de curînd o nouă carte – după eseul despre arta contemporană Linia de producţie. Lucrînd cu arta (Editura Tact, 2014) –, o carte, aş spune, inedită prin forma de manifest pe care o îmbracă: e vorba de - spre Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest), apărută, anul acesta, la Editura …

Citeşte articolul

Dimensiunea estetică a istoriei

Codrin Liviu CUŢITARU - Prezentul discontinuu

Interesul pentru istoria recentă şi diferitele ei forme de codificare, cu rădăcini în filozofia deconstructivistă şi în metaistoria lui Hayden White, a crescut constant în România postdecembristă, glisînd hotărît de la analiza discursului istoriografiei naţionale şi a mitologiilor pe care aceasta le vehiculează, spre critica formelor culturale în care a fost codificat trecutul comunist şi chiar mai departe, către analiza speciilor artistice care se ocupă …

Citeşte articolul