Actualitatea paradigmei paşoptiste

Cît de actuală mai este paradigma paşoptistă în societatea contemporană? Întrebarea s-a pus constant în ultimii nouăsprezece ani nu numai în volumele semnate de Adrian Marino, ci şi în presa culturală. După prăbuşirea regimului comunist, modernizarea României, constituirea spaţiului public şi a societăţii civile, orientarea europeană a ţării, consolidarea instituţiilor statului de drept au (re)devenit obiective prioritare. Cît de mult a fost marcat mentalul colectiv de modelul paşoptist de acţiune culturală?   Care sînt atuurile şi care sînt limitele „paşoptismului neţărmurit“? La aceste întrebări şi la încă multe altele răspund săptămîna aceasta Mircea Anghelescu, Iulian Costache, Caius Dobrescu şi Victor Rizescu. Cum reeditarea cărţii profesorului Paul Cornea, Originile romantismului românesc, oferă prilejul unei duble reevaluări – a cărţii ca atare, dar şi a impactului pe care generaţia paşoptistă l-a avut, pe termen lung, asupra evoluţiei societăţii româneşti –, vom reveni, săptămîna viitoare, cu un grupaj pe marginea volumului publicat de profesorul Paul Cornea în 1972. (C.M.)