COSMOPOLIS. 3

Fiecare pasăre pe limba 3 piere   Ne amintim (?) că fiecare dintre femeile pe care le seduce Don Juan este o a treia. Ea nu e prima sau unica, aşa cum o face el să creadă; şi nu este nici a doua – veşnic-alternativa –, aşa cum crede el. Fiecare dintre ele îşi este propriul „etc.“, trăieşte efemer şi e dată uitării cînd a fost devorată ca obiect al dorinţei. Fiecare dintre ele este o a treia, ca prim element al unei enumerări întoarse (3-2-1) către zeroul versatil şi exasperat al DJ-ului tăcerii. Monstruozitatea schimbării lui „eu“ în „etc.“, a pierderii în şirul numerelor ar trebui descîlcită nu doar de dragul acelei concreteţi singuratice numite abstracţiune, ci şi pentru că această depersonalizare ne pîndeşte pe toţi, după ce i-a vînat pe mulţi. În faţa zeroului mecanic şi repetitiv al puterii, toţi sîntem pasibili de înlocuire, enumerare şi eliminare. Doar astfel zeroul interior al stăpînului se poate hrăni din 3-ul, din „etc.“-ul la care este fiecare supus. De la Don Juan pînă la Big Brother, această eviscerare a singularităţii fiinţelor, totalitarismul de budoar îl anticipează şi îl inspiră pe cel politic pe coridoarele labirintului de cristal al modernităţii. Fascinaţia pe […]