Cioran, scepticul urmărit

Un nou episod din seria "istoriilor subterane" dezgropate arhivistic de Stelian Tănase îl are ca protagonist pe Emil Cioran în ipostaza de urmărit. Urmărit nu doar de Securitate, cum stă scris pe coperta volumului (deşi Securitatea comunistă e protagonista a 99 % dintre notele consemnate), întrucît primele două note aparţin Siguranţei antonesciene şi au ca obiect eliminarea tînărului ideolog legionar din funcţia de ataşat cultural la Vichy. Denunţat ca autor al articolului "Ardealul-Prusia-România", Cioran este acuzat că "a pierdut legătura cu Ţara" şi că "a stat mereu la Paris pentru continuarea unor studii ce nu se mai sfîrşesc".   Stelian Tănase, Cioran şi Securitatea, Editura Polirom, Colecţia „Istorii subterane“, îngrijită de Stelian Tănase, Iaşi, 2010, 360 p.   Oarecum surprinzător, ultima notă, prin care „obiectivul“ va fi scos, în sfîrşit, de sub urmărire, e datată 5 mai 1990. Nu cred însă – precum Stelian Tănase – că faptul ar indica neapărat o prelungire a urmăririi dincolo de pragul regimului ceauşist; poate fi vorba, la fel de bine, de o neglijenţă a „serviciilor“, care, în focurile schimbării de macaz, au uitat să închidă „dosarul recuperării“ vîrstnicului exilat… Lipseşte un aparat de note Într-o notă asupra ediţiei, sîntem înştiinţaţi că volumul cuprinde […]