TEATRU. Din bube, mucigaiuri şi noroi
Festivalul Naţional de Teatru, Bucureşti, 30 octombrie-7 noiembrie
- 29-10-2010
- Nr. 548
-
Iulia POPOVICI
- Arte
- 3 Comentarii
Există două moduri de a vorbi despre cel mai amplu (dacă nu şi important) eveniment teatral românesc – Festivalul Naţional de Teatru (FNT), de la Bucureşti. El e, în egală măsură, o manifestare adresată publicului larg şi una de maxim interes pentru comunitatea de profesionişti ai domeniului. Vinde bilete şi, în acelaşi timp, vinde spectacole, regizori, scenografi, uneori şi actori. Iar dacă Institutul Cultural Român a investit (afirmă vicepreşedinta Tania Radu) 120.000 de lei (în jur de 28.000 de euro) în participarea la FNT a directorilor de teatre, directorilor de festival şi a criticilor de teatru din străinătate, poate că abordarea din perspectiva teatrului ca parte a industriei creative nu e de neglijat. La finalul mandatului ei (de trei ani) ca selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru, criticul Cristina Modreanu lasă moştenire următorului director artistic amalgamarea categoriilor producţii „independente“ şi „de stat“, pe considerentul că diferenţele constau exclusiv în modul de organizare (şi tipul de finanţare), rezultatele fiind „comparabile din punct de vedere al calităţii artistice“. Astfel, „Romanian Showcase“ reuneşte acum o gamă vastă de propuneri, prin care, fără ceva expertiză, e greu de navigat – ca străin, ai întotdeauna nevoie de etichete, iar eticheta vinde produsul, atunci cînd […]
Total neinspirata alegerea de a incepe festivalul cu un spectacol atat de slab ca \”Masura pentru masura\” de la Cluj.
Un spectacol practic inexistent. . Si totusi nu face nimeni bine acestei trupe laudand neconditionat orice productie a sa.
Ioi,da, în sfîrşit un text care merge cu adevărat în întîmpinarea fnt-ului, adică îi face o fotografie care urmează a fi mărită, aşa, ca în blow up, să vedem cum stăm cu crimele şi cremenalii. Altfel spus, textul tău e o foto care poate stîrni necesare dezbateri pe termen lung despre identitatea acestui festival şi rosturile lui.
Cum, atunci cînd îmi cade cu tronc ceva, îmi place să mă joc cu cevaul/cinevaul care m-a sedus, acuma nu mă pot abţine să mă joc cu ÎNTÎLNIRILE despre care ne spui în final, şi bine spui, că ar trebui să rămînă din orice festival ce se respectă. Dar ce înseamnă ÎNTÎLNIRE cînd e vorba de teatru/artă, iulia dragă? adică în ce condiţii reuşeşte un festival să deschidă adevărate spaţii de întîlnire? Cine a trecut prin experienţa organizării unui festival, şi eu am trecut, musai să facă ceva teorie a chibritului care aprinde flacăra unei autentice întîlniri. Teoria e vastă :)) da eu îţi spun doar o fărîmă din ea, îţi spun ce cred eu că trebe să-i dea un organizator de festival spectatorului, pentru ca el, spectatorul, să vorbescă despre ora/orele petrecute la teatru ca despre o întîlnire : first, trebe să NU îl fugărească, adică să-i dea ceva răgaz pt toate alea ce ţin de ritualul unei autentice întîlniri …. şi mai trebe să-i dea spectacole de la care să plece cu sentimentul că a (RE)DESCOPERIT ceva, iar ce intră în CEVAul ăsta depinde de posibilităţi şi facoltăţi. Voi, criticii, aşteptaţi MAI ALES să (re)descoperiţi ceva care să vă schimbe modelul de teatru, noi, spectatorii obişnuiţi, aşteptăm MAI ALES (re)descoperiri care să schimbe ceva în noi înşine, pur şi simplu. Ca sa nu mă acuzi de simplificări, reţine te rog acel MAI ALES …
No, aştept să văz cum sună poveştile tale despre fnt în varianta 2010, dacă ai avut răgaz să te bucuri de descoperirile tale şi ce-ai mai descoperit despre ce este teatrul nost cel de toate zilele, mama lui de teatru … Vezi, dragă iulia, că eşti trimisul meu special pe toate fronturile fntului, ceva nou pe unul din fronturile alea musai sa se întîmple. hai, baftă la toţi! inclusiv cristinei modreanu, poate anu’ ăsta scapă săraca de înjurături 🙂
„căror nume reprezentanţii FNT nu le cunosc prea bine, de vreme ce în comunicat e notat că „trebuie verificate!!“ – nota face parte din comunicarea interna si scaparea imi apartine. Eu, Florentina Bratfanof, sper in continuare ca in memoria spectatorilor nu vor ramane aceste „scapari” ci mai degraba spectacole de valoare si productiile de top….