Un protest şi-o reverenţă

Nu mică mi-a fost mirarea cînd, după ce toate formalităţile au fost făcute (plata standului şi lista lansărilor), am fost înştiinţaţi, telefonic ce-i drept, că una dintre cărţile care urmau să fie lansate la Gaudeamus nu putea să apară pe programul oficial (tipărit, stimabile!), pentru că organizatorii nu încurajează (citat exact) „subcultura“. Era vorba despre romanul Morţii Mă-tii, al subsemnatului. Ce-i drept, cu titlul am avut rezerve şi în diferite încercări de a publica prin diverse case editoriale respectabile, dar nu m-aş fi gîndit că, doar citit de pe o foaie, termenul de subcultură poate căpăta o rezonanţă aparte. Mai ales pentru cineva care ştie ce-nseamnă undergroundul. Prin urmare, am sistat lansarea, nedorind deloc să aprind fitilul unui eventual război şi calculînd cumva că e mai profitabil să joc în runda asta cartea grevei japoneze şi să ies din ring. Fără pumni, fără încrucişări de mănuşi, fără box cu umbra.   Cu riscul ca Editura Casa de Pariuri literare să primească interdicţie la viitorul Gaudeamus, îmi menţin poziţia: nu pot înţelege cine alege bobul de neghină, cum de Fuck tense, debutul lui Bogdan Lipcanu, apare ca F… tense în program, după cum nu pot accepta ca MM (ca să nu […]