Nr. 552 (35)

A FOST   - „Opera Omnia“ pentru Gabriela Adameşteanu. Vineri, 19 noiembrie, la Primăria sectorului 2, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru cărţi apărute în 2009, Gabrielei Adameşteanu i s-a acordat Premiul „Opera Omnia“. Juriul Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, a fost compus din: Eugen Simion, Ioana Ieronim, Octavian Soviany, Tudorel Urian şi Radu …

Bună dimineaţa! Sau: bună seara! Sau: noapte bună! S-a amestecat ziua cu noaptea, timpul stă în loc sau fuge prea repede, crocodilii zboară şi paserile caută trup de pămîntean, apele curg spre izvoare, se modifică ciclul cosmic, nervii planetei plesnesc şi, peste toate acestea, „ah! organele-s sfărămate şi maestrul e nebun!“. Tulburare gravă în politica românească. Într-o duminică dimineaţă, cînd babele evlavioase ies din biserică, …

Preambul În data de 15.11.2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a organizat concursul pentru ocuparea funcţiei de director general adjunct al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucureşti, conform metodologiei aprobate prin Ordinul MECTS nr. 5385/2010. Metodologia de concurs a fost elaborată cu intenţia evidentă de a favoriza un anumit candidat, provenit din afara sferei specialiştilor în biblioteconomie. Astfel, în art. 2, …

În 1972, cînd am intrat la facultate şi, poate din această pricină, relaţiile mele cu literatura s-au intensificat, „cvartetul de aur“ al poeziei şaptezeciste ieşene – Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Emil Brumaru şi Dan Laurenţiu – deja îşi luase zborul, fiecare dintre autori debutînd, cei mai mulţi publicînd şi a doua carte. Însă, în jurul revistei Alma Mater, ulteriorDialog, pe care o citeam încă …

În perioada 17-23 noiembrie 2010, vizita lui Norman Manea în România s-a concretizat într-o serie de evenimente organizate de Editura Polirom, Institutul Francez, Ambasada Franţei în România şi Institutul Cultural Român (cu sprijinul Observator cultural, Editurii Hasefer, Universităţii din Bucureşti şi al Clubului Control). O primă întîlnire a publicului cu Norman Manea a avut loc miercuri, 17 noiembrie, de la ora 18.00, în sala …

Se pare că previziunile pesimiştilor care nu credeau să mai vadă uriaşul spaţiu de la Romexpo suprasaturat de cumpărători de carte nu s-au adeverit. Deşi cu un program care i-a dezorientat pe mulţi anul acesta, fără a fi tocmai în favoarea vînzării de carte, căci începînd joi, 18 noiembrie, Tîrgul s-a încheiat luni, la ora 16.00, Gaudeamusul a reuşit să atragă, cel puţin în …

Nu mică mi-a fost mirarea cînd, după ce toate formalităţile au fost făcute (plata standului şi lista lansărilor), am fost înştiinţaţi, telefonic ce-i drept, că una dintre cărţile care urmau să fie lansate la Gaudeamus nu putea să apară pe programul oficial (tipărit, stimabile!), pentru că organizatorii nu încurajează (citat exact) „subcultura“. Era vorba despre romanul Morţii Mă-tii, al subsemnatului. Ce-i drept, cu titlul …

Scriitoarea franceză Marie Darrieussecq – a cărei carte de debut, Truismes (POL, 1996)/ Schimbarea la trup (Editura Pandora-M, 2003) i-a asigurat o carieră fulminantă şi vînzări mondiale – a fost prezentă la Tîrgul de Carte Gaudeamus, unde i s-a lansat traducerea românească (traducător Doru Mareş, Editura Trei/Pandora-M) a ultimei sale cărţi-răspuns la acuzaţiile de plagiat care i s-au adus. Am avut ocazia de …

Duminică, 21 noiembrie, scriitorul polonez Andrzej Stasiuk şi-a lansat la Bucureşti, la Gaudeamus, două volume. Un roman, Nouă, despre anii ’90 ai secolului trecut, din Polonia, cu frămîntările sale, şi un volum despre călătoriile sale în Estul Europei, Fado, ambele apărute la Editura Rao în traducerea Cristinei Godun. Fado este continuarea unui alt volum, Călătorind spre Babadag, apărut şi acesta în româneşte. Pentru volumul …

Remarcam încă de la primul roman „exotic“ al Danielei Zeca că cel dintîi atu al scriitoarei îl reprezintă stilul: poematic, dezvăluind în substrat cadenţele scrierilor arabe vechi, intens. O senzualitate a frazei, carnale şi solicitînd la maximum simţurile cititorului, era atunci dublată de impresia etern-înşelătoare a unei poveşti de dragoste petrecute ca sub imperiul halucinaţiei şi al visului, ale cărei fire înlănţuiau cititorul doar …

În Istoria romanţată a unui safari (2009) Daniela Zeca a „lucrat“, cu fineţea unui artist-bijutier, o poveste-poem în care atmosfera unui Maghreb fabulos, descoperit prin ochii unei europene – personaj feminin din specia „lunaticilor“ –, compensează în chip remarcabil uşoara friabilitate epică. În romanul de acum, Demonii vîntului, autoarea nu doar că faţetează, cizelează, montează o altă bijuterie prozastică, la fel de preţioasă (egalîndu-şi, …

Cunoscutul scriitor optzecist Ioan Groşan a publicat anul acesta, la Editura Noul Scris Românesc Tracus Arte, primul volum din proiectul unui roman de multă vreme anunţat şi îndelung aşteptat – Un om din Est. Reacţiile au fost împărţite, mergînd de la laudă la respingere, interesant fiind tocmai faptul că a reunit palete adverse ale receptării. Motivele sînt, cel puţin, două: pe de o parte acela …

Mihai Duţescu este născut în 1979, biologic făcînd parte din generaţia de poeţi care a debutat la începutul anilor 2000, generic numită douămiistă. Între timp – nu e vorba de o amînare a publicării unui volum, cum a fost, de exemplu, cazul Svetlanei Cîrstean, ci de un debut absolut –, douămiiştii au încetat să mai suscite polemici aprinse, iar critica a depăşit cele mai …

În Întoarcerea huliganului termenul tare, din titlu şi din carte, pare să fie cel de huligan, cu toate conotaţiile lui derivînd din romanele iniţiatice ale „trăiriştilor“ interbelici, din scrisul amar al lui Mihail Sebastian şi – nu în ultimul rînd – din publicistica românească ante- şi postrevoluţionară. Cititorul atent şi răbdător căruia i se adresează, de fapt, Norman Manea va sesiza însă, de la …

Tîrgul de Carte Gaudeamus şi-a închis porţile. Buluceală şi vînzoleală cît cuprinde, lansări de carte, prezenţe simandicoase, locale sau internaţionale – cam puţine, fie vorba între noi –, transmisii TV şi mese rotunde televizate, ştiri cu şi despre tîrg. Pentru cîteva zile, editurile, cartea şi scriitorii au fost şi ele în centrul atenţiei. Pe bună dreptate, cititul rămîne, încă, pentru destulă lume, o preocupare …

Ceea ce ne desparte e un dialog literar despre literatură – dar nu e o carte dialogată în sensul schimbului oral de informaţii şi puncte de vedere. Fiindcă cei doi autori nu sînt, în general şi în particular, nici pe departe nişte inocenţi în materie de literatură, iar întregul volum ar avea nevoie, pentru a fi pe deplin accesibil novicilor, de un complex aparat …

Am încercat în zilele din urmă, în plin vacarm şi cacofonie asurzitoare, să-mi aduc aminte cum îl vedea generaţia mea pe Adrian Păunescu – de fapt, extrapolez, poate, nepermis: e vorba despre colegii şi prietenii mei, singurii ale căror păreri de-atunci le cunosc de la sursă. Pare greu de crezut acum, dar în vremea liceului meu, a doua jumătate a anilor şaptezeci, noi citeam …

Într-un articol recent, publicat în România literară, domnul Nicolae Manolescu face o distincţie subtilă între miza şi tema operei de artă, fie ea cinematografică sau literară. Fiindcă filmul este adus în avanscenă doar ca argument, literatura şi, în final, contribuţia acesteia la „rezistenţa prin cultură“ – care a fost sau nu a fost – fiind subiectul în discuţie, mă voi referi, în cele ce …

Privilegiului de a locui în Viena, oraşul clasat în 2009 şi 2010 pe primul loc în lume în privinţa calităţii vieţii, i se adaugă şi cel de a beneficia şi de cel mai bun festival de film, selecţia fiind asigurată de o echipă extrem de competentă, sub atenta direcţie a domnului Hans Hurch, reuşind an de an să ofere cinefililor de aici, timp de două …

În ediţia lui G. Mihăilă dinLetopiseţul de cînd s-a început Ţara Moldovei – Letopiseţul lui Ştefan cel Mare (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 92 p.) rămîn multe întrebări fără răspuns. Una, de mare importanţă, se referă la structura scrierii. Urmînd linia cercetărilor textologice ale deceniilor dinainte, editorul consemnează existenţa a patru părţi ale scrierii. Prima dintre ele, de numai nouă rînduri, reconstituie cu greşeli, în …

Portretul luptătorului la tinereţe de Constantin Popescu este un film imperios necesar pentru români, la fel cum a fost Katyn al lui Wajda pentru polonezi. Lungmetrajul de debut al regizorului-scenarist Constantin Popescu se deschide cu o scurtă prezentare, în ralanti, a grupului de partizani anticomunişti conduşi de Ion Gavrilă Ogoranu „Moşu“ (Constantin Diţă), pe un fond sonor ameninţător. Peste motto-ul din Rilke („Orice înger …

De la Paul Zarifopol citire, Caragiale îşi privea cu umor binevoitor personajele. „Îi urăsc, mă, îi urăsc“ e excepţia, nu regula. Şi cînd sînt odioşi, poltroni, libidinoşi, escroci – şi atunci par simpatici, lichele amuzante. E probabil că Zarifopol, bun prieten cu Caragiale, îşi formase părerea „la sursă“. E, cum s-ar zice, credibil. Şi chiar aşa a fost citit mai mereu Caragiale, aşa …

Dacă nu e spusă asumat în glumă, declaraţia sună ciudat, cu un picior într-o lume şi cu celălalt în alta. Care lumi nu sînt însă paralele, ci se întretaie. Unde? Cum? Prin cine? Cum arată omul care zice aşa ceva? Azi ar avea blugi cu talie joasă şi cu turul lăsat, lanţ gros la gît, tricou mulat, tatuaj pe biceps, mobil de fiţe …

În octombrie 2010, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu avea loc o premieră cu adevărat surprinzătoare: prima punere în scenă, în ultimele decenii, a unei piese-etalon a epocii comuniste. Cînd e să-şi explice neaşteptata alegere, regizorul Theodor Cristian Popescu face trimitere la împlinirea celor 20 de ani de care vorbea Silviu Brucan şi la nevoia confruntării cu trecutul comunist, confruntare a cărei absenţă …

Teatrul „Tamási Áron“, Sfîntu Gheorghe Profetul Ilia de Tadeusz Slobodzianek Traducere de Pászt Patrícia Regia: Bocsárdi Laszló Scenografia şi costumele: Bartha József Cu: Pálffy Tibor, Szalma Hajnalka, Kicsid Gizella, Gajzágó Zsuzsa, P. Magyarosi Imola, Erdei Gábor, Szakács László, Nagy Alfréd, Diószegi Attila, Márton Lóránt, Fazakas Misi, D. Albu Annamária, Pál Ferenczi Gyöngyi, Nemes Levente, Mátray László, Nagy Lázár József Joi, 25 noiembrie, ora 18.00 …

Luni, 22 noiembrie, la ora 19.00, în sala Constanţa din JW Marriott Bucharest Grand Hotel, a avut loc lansarea noului album de fotografie semnat de Răzvan Voiculescu,Destine încrustate. Ţara Lăpuşului. Atmosfera a fost incredibilă, iar sala, cu o capacitate de 300 de locuri, a fost arhiplină, oamenii au stat în picioare şi au aplaudat minute în şir fiecare moment al întîlnirii. Pentru că – …

„Destinul îşi scrie povestea în palma fiecărui om“, îmi spunea demult bunica. Dacă ar trebui să folosesc un singur cuvînt pentru a sintetiza mesajul pe care albumul lui Răzvan Voiculescu mi l-a transmis, acesta ar fi „mîini“.   Mîini mici şi dolofane de copil obosit de joacă, mîini delicate şi parfumate de fată în devenire, mîini cochete de femeie proaspăt măritată, mîini calde …

Sîmbătă, 20 noiembrie 2010, a avut loc la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia deschiderea celei de-a patra ediţii a Bienalei Internaţionale de Gravură Experimentală, eveniment care se va derula, prin conferinţe, workshopuri şi expoziţii, pînă pe 30 ianuarie 2011. În afară de Palatele de la Mogoşoaia, unde sînt expuse lucrările expoziţiei principale, bienala este găzduită anul acesta de Galeria de artă contemporană a Muzeului …

Doina Talmann este galeristă la Bochum, în Renania, dar nu uită studiile de arhitectură începute la sfîrşitului anilor ’70, la Bucureşti. Construieşte în alt fel. Nu e deloc simplu să susţii de cîţiva ani proiecte culturale româneşti în conurbaţia Ruhrului. În anii ’90, predecesor i-a fost, la Wuppertal, omul-orchestră Mircea Florian. Sînt manageriate cu tenacitate şi cu sprijinul ICR efective punţi culturale prin muzică, literatură, …

Diijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner conduce, din decembrie 1986, Corul Filarmonicii „George Enescu“. Face parte dintr-o familie de muzicieni a căror activitate excepţională este strîns legată de concertele de la Ateneul Român. Astăzi, la ceas aniversar, maestrul Prunner a acceptat un dialog în care să evoce momentele de vîrf ale unei activităţi de şase decenii. Pentru început, l-am rugat să schiţeze, în cuvinte puţine, …

Mărturisesc din capul locului că titlul sub care se aşază masa rotundă organizată cu ocazia prezenţei lui Norman Manea la Bucureşti, în cadrul Tîrgului Gaudeamus, m-a contrariat. Dar sînt gata să admit că o denumire adecvată trebuia să fie cuprinzătoare, incitantă şi oarecum enigmatică. Fiindcă nimic nu întărîtă, nu antrenează mai mult la o dezbatere decît ceva tainic ori imprecis. În ce mă priveşte, …

ON-LINE  Au fost tot cinci zile de Gaudeamus, dar mă simt ca omul care a schimbat fusul orar. Prima zi de după tîrg trebuia să fie luni... Iată că e marți (cînd oamenii sînt sparți, vorba sefistului). Povestea celor cinci zile: Am pornit de-acasă joi (sar peste episodul de miercuri, cu montarea standurilor fără a fi presaţi că joi dimineața trebuia să fie …

ON-LINE   De fapt, şi Hirsch Salomon cu Hirsch Iosephine, dar şi Rosenfeld Mirjam cu Rosenfeld Rifka din sinagoga aparţinătoare Judenquartalului (Zsidónegyed)  Timişoarei sînt asemenea personajelor din romanul Der Sturtz (Prăbuşirea) (publicat în limba română la editura Kriterion în 1977) al evreului bucovinean Robert Flinker. Acesta a trăit „ca un şoarece, în subsolul casei unor prieteni“ (vezi http://ro.wikipedia.org) la vremea războiului al doilea mondial.  Aşadar, …

Suplimentul intitulat „Fundaţia Raţiu – 30 de ani de lobby în Marea Britanie“ evidenţiază proiectele culturale ale Fundaţiei Raţiu. Scopurile Fundaţiei Raţiu sînt promovarea şi susţinerea programelor educaţionale şi de cercetare în domeniile studiilor culturale şi istorice, în special româneşti, precum şi stimularea şi sprijinirea societăţii civile, a valorilor democratice. Vă prezentam, în format pdf, acest Supliment de 8 pagini, apărut în numărul din 25 …

În cadrul ciclului de conferinţe intitulat „Gîndind spre Europa“, la iniţiativa Institutului Cervantes din Bucureşti, filozoful Enrique Lynch va purta două dialoguri despre fundamentele filozofice ale Europei, la Universitatea de Vest din Timişoara şi la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti. Dialogurile filozofului spaniol vor fi realizate cu doi importanţi eseişti români: Victor Neumann, la Timişoara, pe 2 decembrie, şi Horia-Roman Patapievici, la Bucureşti, pe …