AVALON. Cu amărăciune despre popor şi stat
- 17-05-2011
- Nr. 575
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 2 Comentarii
Începînd cu lansarea la apă a pozitivismului istoriografic s-a produs treptat o mutaţie la nivelul sensibilităţii specialiştilor în domeniul studierii trecutului. Dacă, pînă atunci, în mai toate epocile s-a acordat o atenţie specială izvoarelor narative, deodată nevoia de precizie la nivelul informaţiei istorice a făcut ca expertului în epoci revolute să i se pară mai ofertant documentul oficial. Experienţa istorică a comunismului românesc a arătat oricui era pregătit să o vadă că pînă şi rapoartele cele mai solemne, elaborate la cererea dictatorului, erau falsificate cu complicitatea mai multor instanţe de decizie ierarhic ordonate, astfel încît, de pildă, rezultatele producţiei agricole la hectar sau tonajul de fontă pe cap de locuitor să pară substanţial crescute în raport cu realitatea din teren. Şi asta în condiţiile în care diverse parafe, numere de ordine şi semnă-turi cu greutate garantau adevărurile înscrise pe hîrtie. Obiceiul a dăinuit pînă astăzi, după cum rezultă din neclarităţile semnalate de FMI în raportul de curînd remis acestui for de către autorităţile noastre actuale, fapt care a determinat organismul internaţional menţionat să treacă la verificări riguroase, menite să evidenţieze punctele slabe ale evaluării iniţiale. Sînt numai nişte exemple care pun în lumină necesitatea de a contrabalansa textele […]
… cu seriozitate la semnalarile batranului. S-a gandit cineva sa inaugureze seria de OPERE a lui C. Radulescu-Motru? Nu cunosc decit o tentativa, cea din anii 80, de la Ed. Eminescu. In rest, numai reeditari punctuale, izolate, care nu dau seama de complexitatea ansamblului.
Astazi, sub influenta naistilor si a altor destepti, lumea nu se mai uita prin Radulescu-Motru, socotindu-l un profesor uscat, necreativ, lipsit de consistenta. Uite citeva argumente ca batrinul academic, si la virsta venerabila atinsa in vremea razboiului, isi mai punea mintea – bine organizata – la contributie.