Nr. 575 (38)

A FOST   - „Lecţie deschisă“ cu Ileana Pintilie. Muzeul de Artă Cluj-Napoca a programat vineri, 13 mai, în cadrul programului „Lecţie deschisă“, conferinţa cu titlul Dincolo de cortină. Proiecte curatoriale din 1990-2010, susţinută de Ileana Pintilie. Profesor la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest Timişoara, Ileana Pintilie este şi unul dintre cei mai reputaţi curatori din România; este autoarea a numeroase articole …

Care este mesajul de noutate şi de modernizare pe care Convenţia Naţională PDL l-a dat României şi românilor? Ce se poate spune despre viitorul PDL după ce a fost reales Emil Boc în funcţia de conducere şi după ce s-a creat o stuctură stufoasă cu 4 prim-vicepreşedinţi şi cu 15 vicepreşedinţi? Care sînt principiile dreptei – atît de clamată la PDL – şi de cine …

Miercuri, 18 mai: Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12 Ora 12.00 – Conferinţă de presă. Deschiderea TNCP Prezintă: Lucian Chişu, Florin Rotaru Ioan Cristescu, Dan Mircea Cipariu.   Ora 15.00 – Spectacol de poezie şi pantomimă Poeţi invitaţi şi actori ai Teatrului Masca – pe trotuarul care leagă Muzeul Naţional al Literaturii Române de sediul Uniunii Scriitorilor din România (Casa Monteoru)   Ora 15.30 – …

Începînd cu lansarea la apă a pozitivismului istoriografic s-a produs treptat o mutaţie la nivelul sensibilităţii specialiştilor în domeniul studierii trecutului. Dacă, pînă atunci, în mai toate epocile s-a acordat o atenţie specială izvoarelor narative, deodată nevoia de precizie la nivelul informaţiei istorice a făcut ca expertului în epoci revolute să i se pară mai ofertant documentul oficial.   Experienţa istorică a comunismului românesc a …

Mutat din toamnă primăvara, într-un anotimp mult mai potrivit începuturilor de drum, Festivalul Dramaturgiei Romåneşti (FDR) a căpătat o titulatură suplimentară, Festivalul European al Spectacolului Timişoara (FEST), şi o componentă internaţională. Înainte de toate, însă, FDR a devenit un eveniment centrat asupra textului contemporan.    Publicăm în numărul de faţă cîteva consemnări de la faţa locului. Cronicarii noştri teatrali (Iulia Popovici, Doru …

În unele formulare de evaluare de proiecte, pe la noi ca şi aiurea, se consideră că un anume procent din punctaj ar trebui acordat capitolului „originalitate“. Ei bine, în cazul festivalurilor de teatru, nimic nu e mai periculos decît originalitatea… Din fericire, Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara nu e unul cu ambiţii de originalitate – ci unul care şi-a întărit, în timp, un foarte …

Ediţia 2011 a FEST-FDR a luat sfîrşit. Între 7 şi 15 mai, cele patru secţiuni ale FEST-FDR au reunit 28 de reprezentatii, 6 dezbateri, 5 lansări de carte şi, nu în ultimul rînd, Atelierele CND – ultimul pas înaintea deciziei juriului Concursului Naţional de Dramaturgie privind textul de teatru cîştigător. Juriul secţiunii-concurs, format din actorul Tony Nardi (Canada) – preşedintele juriului – teatrologul şi dramaturgul …

„Sper ca acest festival să devină o platformă reală şi unificatoare, un motor al societăţii civile“, notează regizorul Ada Hausvater, directorul Teatrului Naţional din Timişoara, în programul de sală al ediţiei abia încheiate a evenimentului patronat de compania teatrală pe care o conduce, FEST-FDR. Ideea de act civic al gestului estetic, teatral şi nu numai, în acest caz, este şi normală, şi salutară, şi funcţională, …

Am dorit să vin la Festivalul de la Timişoara pentru că ştiam că am să văd aici altceva decît se face, în general, în restul ţării, unde se produce de ani de zile un teatru cu respect pentru tradiţii, de altfel, absolut onorabile şi chiar superbe; am ales să văd un teatru tînăr, viu şi, deci, încă imperfect, pentru că e pe cale să se …

Între 13 şi 17 mai 2011, a avut loc cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Club A, care a marcat 42 de ani de la înfiinţarea clubului. Evenimentul a propus, pe lîngă cele 42 de formaţii (în realitate mai multe, dacă numărăm a-pariţiile scenice în consens cu numele trecute în program), expoziţii, ateliere, acţiuni street-sketch & stringsart, dezbateri publice, lansări de carte, o cafenea …

În ultimii 10-12 ani, în preajma anilor electorali sîntem asaltaţi de tot felul de iniţiative legislative prin care ni se promit rezolvarea unor probleme fundamentale şi, desigur, un viitor mai bun. Din patru în patru ani, aleşii noştri au momente de inspiraţie, în care găsesc soluţii miraculoase, care pot conduce la remedierea subită a defectelor de funcţionare din varii domenii ale societăţii româneşti postdecembriste. O …

Neelucidată pînă în prezent, asasinarea lui Ioan Petru Culianu a continuat să încurajeze supoziţii dintre cele mai diverse. M-am îndoit încă de la bun început că a fost un act de demenţă individuală. Nu am fost cucerit nici de ipoteza potrivit căreia a fost vorba de o crimă perfectă comisă de un „lup singuratec“, nici de ideea că a fost actul de răzbunare al …

Sentimentele care mă domină acum, scriind despre dispariţia dintre noi a lui Gheorghe Ene, ar trebui să fie din registrul tristeţii şi al umilinţei. Orice moarte bruscă a unui om pe care îl cunoaştem, şi cu atît mai mult a unui om esenţialmente bun, ne cutremură, ne lasă faţă în faţă cu ceea ce este pentru totdeauna incontrolabil, de nedomesticit, sălbatic, în existenţa noastră. …

Ne putem întreba de ce tocmai scriitorii au ajuns să deţină capul de afiş al discuţiilor (recente sau mai vechi) din presă despre deconspirarea colaboratorilor Securităţii? La o astfel de întrebare legitimă, un răspuns plauzibil ar fi: pentru că au avut, în istoria modernă a României, un prestigiu social aparte, inclusiv sub dictatură, fiind, în plus, personalităţi de la care s-a aşteptat foarte mult în …

Nu veţi găsi în organigrama ministerului de resort o asemenea agenţie, dar ea există: Agenţia de asigurare a cantităţii în învăţămîntul preuniversitar. Există nu de jure, ci de facto. Are ceva din magnetismul unui complot pus la cale nu de cineva anume, ci de un spirit al locului, încarnat în făpturi întîmplătoare şi efemere. Doar accidentul face ca ea să se manifeste odată cu elaborarea …

De vreo lună încoace, mediile universitare se agită teribil pe tema mult aşteptatelor noi criterii minimale pentru posturile de lector, conferenţiar, profesor şi corespondentele din cercetare. Ordinul de ministru prin care vor fi introduse nu a ieşit încă, întîrzie, dar criteriile se cam ştiu, se discută; lumea se mişcă. Spectacolul e dezolant şi arată situaţia cu adevărat deplorabilă în care ne aflăm.   …

O ţintă preferată de atac a unui spirit rigid-conservator este calitatea „sub orice critică“ a învăţămîntului autohton. Elevii şi studenţii români „nu mai citesc“; şi ei nu mai dovedesc respect – ba chiar nici interes – pentru valorile culturale naţionale. Acestea trebuie apărate, pe de o parte, prin instituirea obligativităţii regimului de lectură, iar pe de alta, printr-un buget consistent de subvenţii etatiste pentru cărţile …

Sărbătoare la Colegiul Naţional „Sfîntul Sava“ La Colegiul Naţional „Sfîntul Sava“, pe 12 şi 13 mai, s-au derulat o serie de manifestări înlesnite atît de aniversarea a 190 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu, participant la Revoluţia din 1848, fondator al Partidului Naţional Liberal (1875), iniţiator al Marelui Proiect Naţional, cît şi de aniversarea majestăţii sale, regele Mihai I. …

Hedi Fried, evreică originară din România, şi-a aniversat 20 de ani de viaţă în lagărul de la Auschwitz, unde nu mai trăia decît sora ei, cu patru ani mai tînără. Ridicaţi din Sighetul natal, căzut sub ocupaţie maghiară, ceilalţi membri ai familiei, inclusiv părinţii fuseseră deja ucişi în lagăr. Salvată la căderea regimului nazist şi dusă în Suedia, Hedi a încercat să-şi reia viaţa …

Marţi, 17 mai, a avut loc lansarea volumului Opera poetică de Fernando Pessoa, apărut la Editura Humanitas Fiction. Despre marele poet portughez au vorbit: Dinu Flămând, traducătorul lui Fernando Pessoa în România, Daniel Perdigão, director al Institutului Camões din Bucureşti, şi Denisa Comănescu, director editorial la Humanitas Fiction. Lansarea a fost întregită de o lectură a actriţei Oana Pellea din poemele lui Pessoa şi de …

Mai sînt doar cîteva luni şi se vor împlini cinci ani de la moartea jurnalistei Anna Politkovskaia. La 7 octombrie 2006, la Moscova, unde tînjeau să ajungă „surorile“ lui Cehov şi au ajuns degeaba armatele lui Napoleon şi Hitler, la doar cîteva minute după ce intrase în blocul unde locuia, este împuşcată mortal. Venise de la cumpărături. Cei trei suspecţi arestaţi, agenţi ai serviciilor secrete …

În 2009, Fundaţia Memorială a Victimelor Comunismului (înfiinţată în Statele Unite, în 2007) a iniţiat proiectul „Global Museum on Communism“, o platformă web ce reuneşte materiale documentare despre toate ţările fostului spaţiu comunist. Site-ul cuprinde atît documente vizuale, cît şi scurte analize istorice ale perioadei, abordate printr-o documentaţie diversă. Proiectul, o încercare pertinentă de a sintetiza istoria represiunii comuniste, naşte şi unele întrebări legate de …

Romanul lui Dinu Pillat ne trimite de la început la Apocalipsă, semnalîndu-ne o relaţie intertextuală pe care ar trebui s-o avem în atenţie. Nu este singura, după cum indică plasa de referiri livreşti şi mai ales textele poetice inserate care, contaminate de context, îşi nuanţează, poate, altfel mesajul. Încă de la prima pagină, apar frînturi de versete din capitolul 14, ca de pildă: „pune secera …

07. Visul de-a familia Lucrurile începeau să prindă corporalitate din ce în ce mai mult, dar eu vreau să visez mai departe. Îmi dau seama că m-am trezit, simt greutatea plăpumii peste mine, aud din ce în ce mai clar maşinile care trec pe strada noastră, dar strîng ochii, mă-ncordez şi-ncerc să mă gîndesc mai departe, să-mi înnod singur visul de unde a început …

Alina Şerban (n. 1986) este o actriţă de etnie romă, hotărîtă să lupte prin mijloace proprii împotriva discriminării minorităţii din care face parte. A pornit singură pe un drum dificil. Dacă la început nu credea nimeni în visurile ei, treptat, Alina a reuşit să găsească oamenii potriviţi pentru a realiza un spectacol de teatru impresionant: Declar pe propria răspundere. Am discutat cu Alina despre etapele …

Vasile Florea a dat la lumină o nouă monografie Theodor Aman. Pentru autor nu era un subiect nou deoarece, în 1965, publicase un volum Theodor Aman – cu o versiune în limba franceză, în seria de lux Les maîtres de l’art roumain a Editurii Meridiane – şi, în 1972, mai semnase o plachetă Th. Aman în seria „Mica Bibliotecă de Artă“ a aceleiaşi edituri, unde, …

Pe 4 mai 2011, a avut loc, la Elite Art Gallery – Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti, vernisajul expoziţiei Spettacolo del Mondo, un prim pas al mai largului proiect „Muzica/Spectacolul/Circul“, care îşi propune să reunească, sub egida interdisciplinarităţii şi totodată a semnului grafic, idei şi elemente extrase din zona artelor spectacolului. Expoziţia, ai cărei pictori participanţi sînt Carmen Cretzu-Iacob, Iuliana Florea Lucan, Valeriu Mladin …

Pe la 1980, de fapt fenomenul a început cu doi-trei ani mai înainte, în jurul revistelor şi al cenaclurilor studenţeşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara etc., extinzîndu-se repede şi în oraşe fără universităţi, circa 120 de tineri băteau la porţile poeziei. Dacă îi adăugăm şi pe cei care băteau la uşile altor genuri literare – proză, critică şi istorie literară, eseu etc. – , trecem …

Occhi, che scerno?... Händel la Opera Naţională! Mulţi au fost anii în care respectata instituţie bucureşteană şi-a lipsit cu încăpăţînare publicul de orice creaţie lirică barocă, în flagrant contrast cu entuziasmul care înconjoară barocul în Occidentul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Nici de această dată iniţiativa n-a venit direct din partea Operei Naţionale. Spectacolul din seara de 7 mai este fructul unui proiect …

Stimate domnule ministru, În calitatea mea de iniţiator – ca simplu cetăţean român conştient, care a trăit dictatura, opresiunea, dar şi lupta, din exil, pentru libertate – al unui apel lansat la 18 martie, de solidarizare imediată şi necondiţionată cu combatanţii libieni pentru libertate şi în favoarea recunoaşterii urgente de către Statul român a Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT) – guvernul provizoriu al Libiei Libere, …

În dimineaţa zilei de 18 mai, a murit prozatorul Mircea Horia Simionescu, la vîrsta de 83 de ani. Mircea Horia Simionescu s-a născut la 23 ianuarie 1928, la Tîrgovişte. S-a înscris în 1948 la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care a întrerupt-o în anul al doilea din cauza situației materiale precare. O va absolvi în anul 1962, la secția fără frecvență. I-a …

Desi numele lui a fost constant mentionat in toate dezbaterile referitoare la potentialii candidati autohtoni la Premiul Nobel, Mircea Horia Simionescu este, paradoxal, un mare prozator ale carui carti nu au fost, inca, traduse in nici o limba straina. Doar Mircea Ivanescu, un alt nume greu al literaturii romane contemporane, a „beneficiat“ de aceeasi, nedreapta, indiferenta, desi operele ambilor scriitori au un foarte mare …

Existenţa în lume a lui Mircea Horia Simionescu ar putea fi ea însăşi parte din substanţa literaturii. Nu este vorba despre cine ştie ce spectaculoase detalii biografice – deşi scriitorul nu are o biografie oarecare –, ci despre foarte complicata ceasornicărie a inimii, care face posibil scrisul său. Lumea lui Mircea Horia Simionescu este o complicată maşinărie care poate copleşi cititorul neinstruit. Dacă aş încerca …

Aparitia volumului Virstele, lansat la sfirsitul anului 2007, a trecut aproape neobservata in bibliografia generala a proaspatului octogenar Mircea Horia Simionescu. O carticica fara pretentii (avind pe coperta un autoportret din 1945 al scriitorului, realizat in argila cenusie...), garnisita cu desene in carbune si tus, tiparita pe o hirtie deloc grozava si aparuta la mica, dar inimoasa Editura Bibliotheca din Tirgovistea natala. Un exercitiu …

„E o farsa! Cine v-a spus ca am implinit 80 de ani? Am auzit si eu ca circula vorba asta prin tirg, dar eu va spun ca nu-i adevarat! N-am implinit 80 de ani. Daca vreti sa credeti ca am 80 de ani, e doar treaba voastra, a revistei.“ Acestea au fost cuvintele pe care mi le-a adresat scriitorul Mircea Horia Simionescu …

Peste o săptămînă o să fim în plin Bookfest, tîrgul de carte de vară. Va fi un tîrg de criză? Unul de ieșire din recesiune? După amînarea termenelor de înscriere, am dedus că n-a mai fost înghesuiala din anii trecuți și s-ar putea să avem mai puține edituri expozante. După embargoul pus împotriva editurilor care nu și-au plătit datoriile din anii precedenți, am dedus că …

În secolul XIX şcolile din Timişoara apar (şi) din iniţiative private. Una dintre ele o găsesc consemnată în fişa 3434. Ciudăţenia este dată de faptul că şcoala era protestantă într-un oraş predominant catolic – asta din ucazuri ale începutulului guvernării habsburgice. Prin urmare „în 1847 a fost înfiinţată Şcoala gimnazială evanghelic-protestant. În 1848-49 şcoala îşi închide cursurile“. După cum se poate vedea, şcoala este un …

Pe la 1980, de fapt fenomenul a început cu doi-trei ani mai înainte, în jurul revistelor şi al cenaclurilor studenţeşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara etc., extinzîndu-se repede şi în oraşe fără universităţi, circa 120 de tineri băteau la porţile poeziei. Dacă îi adăugăm şi pe cei care băteau la uşile altor genuri literare – proză, critică şi istorie literară, eseu etc. – , trecem …