Regele Mihai şi Partidul Comunist

Popularitatea de care s-a bucurat regele Mihai la revenirea sa în ţară, în anul 1992, a surprins guvernarea fesenistă, provocînd îngrijorare electorală printre politicienii puterii. La începutul anilor ’90, ceea ce ştiam despre rolul pe care l-a jucat instituţia monarhică în istoria României se datora doar poveştilor bunicilor. Nu înţelegeam prea bine atunci care erau adevăratele motive pentru care autorităţile politice care au preluat frîiele puterii după 1989, în urma vizitei regelui Mihai din 1992, au decis să îi interzică accesul acestuia în ţară pentru o perioadă de cinci ani. Abia în 1997, în timpul guvernării Convenţiei Democrate, regele Mihai şi-a recăpătat cetăţenia română, permiţîndu-i-se să-şi viziteze ţara. După 19 ani, de cînd lumea politică părea că a înţeles jocul democratic al succesiunii la putere şi cînd anumiţi politicieni au încetat să se mai teamă de o eventuală schimbare a formei de guvernămînt, iată că tema monarhiei este readusă în dezbaterea publică. Regele Mihai este una dintre puţinele personalităţi politice necompromise ale momentului, iar actele sale consemnate în documentele vremii sînt mărturii clare ale verticalităţii morale, ale curajului şi onestităţii sale. Actul de la 23 August 1944 Potrivit mărturiilor oamenilor politici şi ale diplomaţilor români care i-au fost aproape regelui, […]