Nr. 590 (31)

A FOST   - 50 de ani de literatură. Pe 25 august a fost lansată a doua expoziţie „La Gard“ a lui Ion Cucu, la Iaşi, organizată de Casa de Cultură „Mihai Ursachi“, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România. Galeria „La Gard“ este deschisă non-stop, cu ajutorul a 16 panouri expuse pe gardul Parcului Copou din Iaşi. Printr-un concept nonconformist, care-şi propune apropierea publicului …

Nimic mai greu, după o vacanţă petrecută departe de lumea dezlănţuită, decît să te reconectezi la realitatea românească, dominată de vulgaritate şi mitocănie. Înainte de 1989, circula un banc (amar) despre scufundarea ţării în întuneric cu viteza luminii – era epoca în care frigul şi întunericul reprezentau realităţi cotidiene, contrastînd dramatic cu decizia puterii comuniste de a vorbi despre „epoca de aur“. Deşi întreruperile …

Primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, alături de colaboratorii săi, a apărut zilele trecute la televiziunile americane şi a decretat starea de urgenţă. Pericolul era iminent, situaţia – extrem de gravă. Uraganul Irene se apropia de marea metropolă americană. Sute de mii de oameni urmau să fie evacuaţi. Cele mai periclitate zone erau cele de coastă. Se aşteptau valuri uriaşe, de zece metri. Evacuarea …

Am trecut succint în revistă, preţ de cîteva articole, intuiţiile şi metodele, precum şi cîteva proiecţii ţintite ale lui Ioan Petru Culianu referitoare la trecutul românesc. A fost vorba, de fiecare dată, de chestiuni punctuale; de modurile concrete ale punerii problemei, ale căutării răspunsului şi ale metodei prin care s-a procedat la cercetarea acestuia. Nici o clipă nu m-am referit, aici, la concepţia de …

„Rătăcim de colo-colo, puţin confuzi, şi ne-ntrebăm la tot pasul: «Cît e ceasul?»; fatalişti, aşa cum întreabă ruşii. Cît e ceasul? Nimeni nu ştie.“ Emmanuel Lévinas într-un interviu din  Frankfurter Rundschau, 2 ianuarie, 1993   În realitatea difuză a epocilor de tranziţie, certitudinile şi evidenţele de ieri se transformă, uneori peste noapte, de cele mai multe ori, dureros, în iluzii şi …

Stimaţi membri ai grupului dramAcum! Am primit scrisoarea pe care mi-aţi adresat-o prin Observator cultural la numai cîteva zile după apariţia ei pe site-ul revistei. De altfel, o jurnalistă din Cluj mi-a atras atenţia asupra ei cu 24 de ore după încărcarea pe site. Conform unor obiceiuri fireşti şi, pare-se, de mult uitate pe la noi, redacţiile trimiteau scrisorile deschise cu caracter polemic personelor …

Un grup de artişti – regizori şi dramaturgi – adresează o scrisoare publică unei instituţii, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, ridicînd o serie de semne de întrebare asupra modului în care a fost reprezentat public şi promovat Roşia Montană – pe linie fizică şi pe linie politică, spectacol ai cărui autori sînt cei patru semnatari (Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Peca Ştefan şi Andreea …

Ediţia a XX-a a Festivalului Internaţional „George Enescu“ (1- 25 septembrie, 2011, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Timişoara) se desfăşoară sub înaltul patronaj al preşedintelui României şi este organizată de Guvernul României prin Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Director: Ioan Holender. Pentru mai multe informaţii despre Festivalul Internaţional „George Enescu“ puteţi accesa site-ul www.festivalenescu.ro.      Publicaţia britanică The Independent a inclus Festivalul …

Pe 1 septembrie a avut concertul inaugural al unei noi ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu“. Christian Badea, la pupitrul Filarmoncii din Haga, a dirijat Simfonia I de George Enescu şi Simfonia a X-a, în mi minor, op 93 de Dmitri Şostakovici. Evenimentul a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti. Primele acorduri enesciene deschid această nouă ediţie a unui festival care …

De mai multe ediţii, Festivalul Enescu îşi deschide treptat programul unui repertoriu şi al unui tip de interpretare grupate adesea în jurul conceptului de muzică veche: e vorba despre baroc şi, într-o mai mică măsură, de muzica Renaşterii. A început în 2005, cu King’s Consort, a continuat în 2007 cu Jordi Savall, Fabio Biondi – cu a sa Europa Galante şi Freiburger Barockorchester, şi …

Dragă Osip Emilievici, Încep abrupt scrisoarea mea săptămînală şi te provoc la o mică suprainterpretare care sînt sigur că te va amuza. Te va amuza în primul rînd pentru că pleacă de la una dintre scrierile lui Karl Marx, deşi este, în fond, o lucrare despre irigaţii. Ei, sînt de-a dreptul curios să aflu ce părere ai. Am să te rog să-ţi aminteşti …

Dana Catona (n. 1967) a debutat în 2008, la Editura Leda, cu cartea de poezie Iepurele de martie, volum cîştigător al concursului de debut literar Unicredit. Anul acesta a revenit cu un al doilea volum de poeme, Prinţesa portocalie, la Editura Brumar, în seria de „Poeţi români contemporani“. Ilustraţia copertei îi aparţine chiar autoarei, care este lector la Facultatea de Arte şi Design, în …

Volumul Rumänien heute (România, astăzi) coordonat de Iulia Dondorici este singura apariţie de acest gen din spaţiul german din ultimii ani şi inaugurează colecţia „Europa Süd-Ost“ a Editurii Passagen, una dintre editurile cele mai prestigioase din Austria. Volumul oferă o perspectivă critică asupra evoluţiei politice, sociale şi culturale a României în ultimii douăzeci de ani. Articolele cuprinse în antologie sînt semnate de cunoscuţi …

Urmărind, în „Bătălia“ Arghezi, să refacă procesul istoric al receptării unui mare poet, Dorina Grăsoiu şi-a calculat bine mizele, încă de la prima ediţie a acestei cărţi, apărută în 1984. O carte nu uşor de documentat (fiindcă despre Arghezi s-a scris enorm), dar care provoacă prin chiar dificultatea subiectului. Odată defrişată şi sistematizată bibliografia, desfăşurătorul cronologic al receptării putea fi pus în pagină fără …

După un volum doct – şi poate prea tehnic – despre „morfotipologia“ poeziei vizionare, urmat de un studiu de poetică istorică despre „demonicul“ vizionar William Blake şi de un eseu subiectiv, scris împreună cu Roxana Ghiţă, despre identitatea culturală a Japoniei (unde a petrecut cîţiva ani la un lectorat de literatură engleză), tînărul universitar craiovean Cătălin Ghiţă se întoarce la literatura română cu achiziţiile …

Ani şi ani, Adrian Rogoz a furnizat prototipul insului „cu capul în nori“. Întîlnit pe stradă, lăsa impresia, mai tot timpul, că ar fi oarecum năuc, robit planurilor pe care le punea la cale, detaşat de tumultul cotidian. Dacă nu era distrat, era aferat; ceea ce însemna cam acelaşi lucru, fiindcă preocupările lui mergeau simultan în multiple direcţii, iar această diversitate a proiectelor sale …

Scriam în urmă cu o săptămînă, două, texte scurte pentru un dicţionar şi mă gîndeam cu nostalgie la secolul enciclopediştilor. În zilele noastre, un termen de dicţionar trebuie să fie concis, definiţiile – exacte şi stilul – sobru. Mă străduiam, aşadar, să explic cît se poate de clar, în propoziţii scurte şi pe înţelesul tuturor, ideile fundamentale ale cosmologiei şi conceptele de bază ale …

Popularitatea de care s-a bucurat regele Mihai la revenirea sa în ţară, în anul 1992, a surprins guvernarea fesenistă, provocînd îngrijorare electorală printre politicienii puterii. La începutul anilor ’90, ceea ce ştiam despre rolul pe care l-a jucat instituţia monarhică în istoria României se datora doar poveştilor bunicilor. Nu înţelegeam prea bine atunci care erau adevăratele motive pentru care autorităţile politice care au preluat …

Popularitatea de care s-a bucurat regele Mihai la revenirea sa în ţară, în anul 1992, a surprins guvernarea fesenistă, provocînd îngrijorare electorală printre politicienii puterii. La începutul anilor ’90, ceea ce ştiam despre rolul pe care l-a jucat instituţia monarhică în istoria României se datora doar poveştilor bunicilor. Nu înţelegeam prea bine atunci care erau adevăratele motive pentru care autorităţile politice care au preluat …

În eseul său compact şi elegant Memoria ca remediu împotriva răului, Tzvetan Todorov observă că un număr de naţiuni vestice au introdus „Legi ale Memoriei“, de exemplu cele care interzic negarea Holocaustului, dar notează că efectul acestor legi lasă de dorit. Numărul de manifestări ale răului – războaie, masacre, tortură, teroare etc. – nu a scăzut, ci, dimpotrivă, pare în creştere. Cu alte cuvinte, memoria …

În 1990, la numai cîteva luni de la aşa-numita „revoluţie paşnică“ din Germania de Est, un scandal literar de proporţii răvăşea presa germană vestică (majoritatea ziarelor şi revistelor estice dispărînd între timp), scandal care se contura în jurul unei cărţi de ficţiune aparent cu nimic ieşite din comun, Was bleibt (Ce rămîne) de Christa Wolf, cea mai cunoscută şi apreciată (atunci şi acum) scriitoare est-germană …

De ce scriu, cum au început şi ce-i motivează să continue pe acei oameni curioşi, care se ocupă maniacal cu arhitectura unor lumi invizibile, sînt întrebări care au stat dintotdeauna pe buzele cititorilor. Atracţia pentru forţa cu care ele au reuşit mereu să scoată la lumină adevărate hărţi subterane ale cărţilor – dar mai ales ale laboratoarelor în care ele, cărţile, au fost, la …

Există, după părerea mea, două profesiuni artistic-imateriale care constituie, de facto, în mod implicit, şi care, deci, ar trebui să fie analizate şi în mod explicit ca modele sau ca paradigme generale ale atitudinii noastre actuale, ale politicii noastre spontane faţă de lume, faţă de ceilalţi şi faţă de noi înşine: meseria de curator şi meseria dearhitect. Nici una, nici cealaltă nu mai …

Principalul – şi aproape singurul – motiv pentru care piesa Dorotei Maslowska nu a fost publicată în prima antologie de dramaturgie contemporană poloneză apărută în România (în urmă cu doi ani) e titlul ei: Un cuplu de români săraci, vorbitori de polonă. Sînt lucruri sfinte în travaliul diplomatic, incompatibile cu metaforele scriitorilor. Ceea ce nu înseamnă că, dincolo de titlu, textul devine mult mai confortabil …

La început de toamnă, gîndurile ni se îndreaptă deopotrivă spre „noua stagiune“ a artelor plastice din ţara noastră (care îşi va afla startul în mai puţin de o lună) şi spre evenimentele petrecute pe aceeaşi „scenă“ în prima parte a anului. Dintre proiectele vizuale ale anului 2011, ne-au rămas întipărite adînc pe retină cele două expoziţii propuse de Sorin Ilfoveanu la Sala Dalles (pictură …

Pictoriţa Tina Popa va împlini în prima lună a lui 2012 o vîrstă de invidiat, în sensul carierei profesionale, dar şi pentru că nu-şi conţine latura de pierderi în vămile biologice; ea ilustrează tipul de imbold pentru generaţiile culturale al căror campion e întruchipat acum, la noi, de Neagu Djuvara. Bogăţia listei de acte generoase şi vocaţia frumosului la Tina Popa sînt conţinute într-un …

Tibetul şi lumea lui spirituală fac parte din patrimoniul universal. Acest spaţiu a dăruit lumii din cultura sa, fiind văduvită de autonomie şi independenţă. A rămas el însuşi. Imuabil şi greu de pătruns precum cercurile concentrice ale unei Mandale. Herald nu face parte dintre editurile din România care să scoată titlu după titlu şi să le reţină atenţia cititorilor într-o veşnică alertă, cu bestselleruri …

Eram prin clasa a cincea sau a şasea, aveam vreo doisprezece ani. Şi, într-o zi, m-am certat cu prietenul meu cel mai bun, cu Florin; eram nedespărţiţi. Naiba ştie de la ce ne-am luat. Ne mai ciondăneam, ăsta era tot farmecul, dar ca atunci – nu-mi amintesc. Ne-am bătut, ne-am înjurat, am ţipat, am plîns, dar nici unul nu-l putea dovedi pe celălalt, eram …

În după-amiaza zilei de 25 august, aparent fără nici o legătură cu publicarea, în ajun, în Observator cultural nr. 331, a celei de-a doua scrisori deschise a noastre către dl ministru de externe Baconschi pe tema Libiei, şi nici cu acţiunea-blitz, din aceeaşi zi, la prînz, a unor ziarişti de la revista Kamikaze (poate, sub un anumit aspect, regretabilă) de a smulge placa de …

În romanul Adio Europa!, I. D. Sârbu rîde amar de prostovani.  Sarcasmul epic nu se cheltuie doar pe seama comunismului dinastic autohton. America e şi ea prezentă cu popii ei presbiterieni,  alăturându-se cazaicioului şi samovarului. Acelaşi pe care Samuel Tespis, evreul din Tarnopol, îl admiră în iarmarocul cu marfă rusească în Timişoara anului 1856 (cf. fişa 3626). Aşa cum am mai spus, alăturarea acestuia e …

Mă gîndeam zilele astea că poate ar fi timpul ca tinerii scriitori de F&SF să aibă o revistă a lor. Să-și facă o revistă a lor, asta fiind cea mai sigură cale de a o avea. Să nu mai stea la mîna „bătrînilor“, să nu se mai lase prinși în focul încrucișat dintre taberele, grupările și găștile acestora, să nu mai fie folosiți drept carne …