Scrisoare deschisă adresată autorităţilor române
Mari muzicieni ai lumii protestează faţă de acustica Sălii Palatului
- 30-09-2011
- Nr. 594
-
Observator Cultural
- Arte
- 5 Comentarii
Bucureşti, 22 septembrie, 2011 Celor interesaţi, Adeseori am fost invitat să dirijez în cadrul unui festival faimos din România, numit după cea mai importantă personalitate muzicală a acestei ţări, Festivalul „George Enescu“. Sînt impresionat de modul în care fiecare detaliu al organizării a fost pus la punct şi de căldura cu care publicul ne-a primit pe mine şi Orchestra Dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia. Am întîlnit aici oameni care vor muzică şi cultură, am văzut o pleiadă de muzicieni de top şi, timp de o lună, serii de concerte au fost programate, într-o ţară în care cultura se zbate să devină vizibilă, să crească şi să ajungă un capital de stat pentru România. E păcat ca un astfel de eveniment şi un public atît de avid de cultură să fie sabotate de lipsa unei săli de concerte capabile să primească o orchestră de mari dimensiuni şi un public numeros. Am dirijat pe cele mai importante scene ale lumii, nevoia de o acustică mai bună nu poate fi ignorată. Găsirea unei soluţii pentru ca sala de concerte să fie demnă de un astfel de public şi de un astfel de festival este o urgenţă şi mi-aş dori ca autorităţile române […]
http://www.qobuz.com/info/MAGAZINE-ART-DE-VIVRE/POLITIQUE-CULTURELLE/Les-plus-belles-salles-de-concert47152
In orice limba, cind spui ” publicul ne-a primit pe mine şi Orchestra ” este ori aroganta, ori lipsa de cel mai mic rudiment al politetii. Publicul a primit Orchestra si pe mine-este corect.
2, exista Ateneul, proaspat, cu acustica buna, dar doar cu 800 de locuri vs 6000 la Sala Palatului.
pe linkul de mai jos, se poate vedea ca salile mari de concerte din toat lumea (in afara de Rio..), numarul de locuri nu depasesc 1900 de locuri.
Sigur ca e mai lucratif si mai „expeditiv”, un concert la sala Palatului, decit 10 la Ateneu.
Ca nu s-au facut multe in tara de 20 de ani, sigur, e perfect adevarat, cum e adevarat ca bordurile au fost facute si refacute atit de temeinic, incit au aujuns la stadiul de fortarete, pe care trebuie sa le ocolesti, sau sa le sari. Dar, asta e o alta discutie, care face iarasi parte din umorul voluntar sau involuntar romanesc.
Ce ar fi, sa nu confundam luciditatea, prezentarea adevarului gol-golut, drept arogonta. Ni se face rusine ca o autoritate artistica de dincolo de granite ne da trage de maneca? As! La drept vorbind, de la A la Z nu s-a prea facut, nici refacut mai nimic in ultimii 20 de ani. Nici autostrazi, nici sali de concerte! Pe ici pe colo, cate o bordura …cu care ne mindrim. Sau, cine stie, vreun stadion sau vreo sala de sport la cucuietii din deal. Si afirmatia mea, desi, recunosc, rautacioasa, nici nu e prea departe de realitate!
La o scrisoare la limita arogantei, umorul este singurul raspuns elegant…
Pai incercati la Polivalenta, poate are o acustica mai buna…